Crestinii serbeaza in 15 august Adormirea Maicii Domnului, sarbatoare religioasa cunoscute ca Sfanta Maria Mare, si care este pregatita printr-un post de doua saptamani -al treilea din an dupa postul Pastilor si cel al Sfintilor Petru si Pavel. Adormirea Maicii Domnului, cunoscuta popular ca Sfanta Marie Mare, Santamaria sau Uspenia, ultimul praznic imparatesc din anul bisericesc, celebreaza ziua in care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfarsit, iar popular este ziua care desparte lunile calduroase de cele reci.
Sfanta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului, este cea mai mare sarbatoare a verii. Se tine pentru sanatate, pentru casatorie, pentru nastere usoara, dar si pentru vindecari. Inainte de Sfanta Marie Mare (15 august) se posteste timp de doua saptamani si se fac pelerinaje la manastirile care poarta hramul Sfanta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Rohia, Bixad s.a.), unde credinciosii duc daruri, mancare si bautura, fac danii pentru calugari si milostivesc pe saraci, pentru ocrotirea familiei si a pruncilor. De asemenea, in Maramures exista obiceiul ca in fiecare zi din post, la ceasurile serii, lumea sa se adune la biserica si sa invete cantari Maicii Domnului – ”cea mai inalta sfintenie omeneasca cunoscuta si cinstita de Sfanta Biserica”.
Sarbatoarea poarta denumirea de „adormire” pe de o parte pentru ca in cadrul bisericii nu se poate vorbi despre „moartea” unui sfant, iar pe de alta parte pentru ca traditia bisericeasca spune ca obstescul sfarsit al Fecioarei Maria a fost asemenea unei adormiri.
Peste 2,2 milioane de romani au onomastica pe 15 august
Femeile cu nume de Maria organizeaza ospete onomastice in aceasta zi, dovedindu-si ospitalitatea de gazde. Numele exte extrem de raspandit in Romania, este 2,2 milioane de persoane care poarta numele de Maria, Marian sau derivate ale acestora serbandu-si onomastica in 15 august. Potrivit statisticilor, din totalul romanilor care isi sarbatoresc onomastica cu ocazia Praznicului Adormirii Maicii Domnului, peste 1,8 milioane sunt femei si peste 400.000 sunt barbati. Cele mai frecvente prenume sarbatorite in aceasta zi sunt Maria (1.386.969), Mariana (273.833), Marioara (65.862), Mioara (31.500), Marilena (25.497), Marin (117.544) si Marian (296.396).
Procesiuni religioase la marile manastiri din Maramures si Oas de Santamarie
In Maramures, sarbatoarea religioasa are o mare insemnatate, iar traditiile si obicieurile de Sfanta Marie Mare (Santamarie) inca se pastreaza. Procesiunile religioase spre manastiri inca se mai fac, iar la slujbele speciale participa cateva zeci de mii de oameni. In Memoria Ethnologia (colectia Dumitru Iuga) se arata ca in perioada postului Sfintei Marii fetele isi cos costume speciale, lucrate numai in alb (camasa, poale, surt) pentru pelerinajul care din zilele de 14-15 septembrie. Fiecare parohie merge cu profeti, adica in pelerinaj la Manastirea din Moisei.
”La manastirea din Moisei sunt prezenti credinciosi din satele de pe Valea Viseului (romani, dar si din satele rutene), de la Borsa, de pe Valea lzei (mai demult veneau chiar si din Barsana cu profeti, acum vin mai rar), in ultimii ani, de Sf. Maria se face hram si la Rohia, la Bixad, la Nicula”, arata etnologul Dumitru Iuga.
Fete imbracate in alb strabat pe jos kilometri pana la manastirea Moisei
Fetele, imbracate in alb, cu parul despletit lasat pe spate, poarta o icoana a Maicii Domnului, flacaii poarta crucea si praporii; se aduna la biserica, la plecare, cantand, inconjura de trei ori biserica, apoi se inchina troitei din fata bisericii si strabat, in cantari, satul intreg. Cantarile se fac astfel: diacul sau cel care conduce corul recita cate o strofa, ceilalti o reiau cantand. Toata lumea iese sa vada profetii. Alaiul se opreste in dreptul fiecarei troite sau biserici pe langa care trec si se inchina: „Crucii Tale ne-nchinam/ Iisuse, Te laudam”. Ajunsi la manastire, credinciosii inconjoara cantand sfantul lacas, fiecare cand soseste. Fac rugaciuni, aprind lumanari, asista la liturghia de la miezul noptii. Se hodinesc putin peste noapte, acolo, in soproane construite de manastire.
Slujba speciala pentru Adormirea Maicii Domnului se incheie cu parada profetilor
”In ziua de Sf. Maria, vine lume de pe toate satele incat se aduna zeci de mii de oameni. Dupa sfanta liturghie, are loc parada profetilor, fiecare alai, din zecile de sate venite acolo, inconjoara in cantari manastirea, de trei ori, aceasta durand cateva ore. Cam pe la orele 14.00-15.00, profetii, ca si la venire, merg cantand pana in satul lor unde inconjoara biserica de 3 ori, dupa care duc praporii, crucea si icoana Maicii Domnului in biserica”, se mai arata in Memoria Ethnologica. Ar mai fi de precizat ca ucrainenii din Maramures sarbatoresc Sf. Maria Mare la data de 28 august, denumita in ucraineana Bohorodita.
Obiceiuri de Sfanta Marie Mare
– In ziua de Sf. Maria nu se face joc. Abia a doua zi feciorii isi organizeaza jocul in sat.
– Dupa Sf. Maria Mare se pot face si nunti (din 16 august pana in 14 noiembrie) si tot acum incep targurile de toamna.
– Se fac praznice de pomenire pentru cei morti si pentru cei vii.
– Ciobanii desfac staulele, stanele incep sa coboare la tarina de langa sat, dupa cum e vremea, sa nu-i prinda omatul acolo. Fiecare gospodar isi alege oile din turma si le ia in grija proprie, de unde si zicala ”La Sfanta marie Mare / Coboara oile la vale”. Acum hotarul satului este liber, oile pot paste pe miristi, pe locurile cosite.
– Pot sa inceapa semanaturile de toamna.
– Se cauta daca au ajuns cucuruzii (porumbul) ”in lapte”, se fierb sau se frig pe jar ca o mancare specifica sarbatorii.
– Stuparii cerceteaza productia albinelor si recolteaza primii faguri cu miere, pe care ii imparte cu familia. De asemenea, se fac daruri cu miere ca sa guste si cei care nu au stupi.
Sursa: I.O.
– Servicii de creare site web
