Povestile despre Mos Nicolae au ca punct de plecare viata Sfantului Nicolae, cel care de-a lungul vietii a facut numeroase fapte bune. Sfantul Nicolae s-a nascut in Patara, din parinti dreptcredinciosi. Tatal sau se numea Teofan, iar mama sa, Nona. Sfantul Nicolae a fost rodul rugaciunilor indreptate de parintii sai catre Dumnezeu. De numele sau se leaga o multumie de minuni si fapte bune, dar exista si numeroase traditii, care in Maramures inca se mai pastreaza.
Parintii i-au pus la nastere numele de Nicolae care inseamna ”biruitor de popor”. Inca de la nastere, acesta ducea o viata sfanta. ”Sfantul a trait la inceputul secolului IV si a murit cam pe la anii 352-354. S-a nascut in Patara, parintii lui erau foarte cucernici. A venit mai tarziu pe lume, dupa ce parintii lui s-au rugat mult. Inca de la inceput demonstreaza ca e un trimis al Domnului, pentru ca se hranea doar din sanul drept, apoi miercurea si vinerea nu sugea lapte, ci doar dupa asfintit”, a relatat muzeograf Janeta Ciocan din cadrul Muzeului Judetean de Etnografie si Arta Populara Maramures.
Faptele bune sunt rasplatite
Sfantul Nicolae s-a dovedit darnic inca de la moartea parintilor sai, cand a daruit toata averea saracilor. Cea mai cunoscuta fapta a Sfantului Nicolae este cea legata de cele trei fete ale unui om bogat care saracise si care intentiona sa-si vanda fetele, adica sa le lase sa se dea desfraului pentru ca nu avea bani sa le dea de zestre. Numai ca Sfantul le-a aruncat pe furis, noaptea, o punga cu galbeni pentru fiecare fata salvandu-le astfel de la pierzare.
”Povestea cu care este asociat Sfantul Nicolae este cea referitoare la un om bogat, care a saracit, a dat faliment, cum s-ar spune in termeni moderni. Barbatul acesta avea trei fete si pentru ca nu avea bani sa le dea de zestre intentiona sa le vanda, adica sa le puna sa faca prostitutie. Fata cea mare dorea sa duca o viata cuminte, sa se pastreze in curatenie si dorea sa se casatoreasca. Fata a plans mult, iar Sfantul a aflat de acest necaz si i-a aruncat noaptea, fara sa-l vada nimeni o punga cu galbeni suficienta sa-i fie dota pentru a se putea casatori. La fel s-a intamplat si cu celelalte doua fete cand le-a venit vremea sa se casatoreasca. Tatal a pandit insa pe fereastra sa vada cine e binefacatorul si l-a recunoscut pe Sfantul Nicolae. Acesta l-a rugat sa nu spuna nimanui despre faptele sale”, a povestit Janeta Ciocan. 
Legenda lui Mos Nicolae
Nu este insa singura fapta buna a Sfantului Nicolae, pentru ca se spune ca intr-una din calatoriile sale cu corabia, unul dintre corabieri a cazut de pe catarg, a murit, iar el i-a redat viata. ”Tot atunci potoleste o furtuna, de aceea e considerat si patronul corabierilor.”
Viata Sfantului Nicolae care a constituit un model de urmat a fost si punctul de plecare pentru legenda despre Mos Nicolae, acel mos darnic si bun care vine an de an in casele copiilor cuminti in noaptea de 5 spre 6 decembrie si le aseaza daruri. Daca in zilele noastre, mosul vine cu tolba plina de daruri la unii copii, in trecut se obisnuia ca de Mos Nicolae sa fie facute cadouri doar obiecte utilitare, in principal hainute pentru copii, dupa cum a precizat Janeta Ciocan.
Nuielusa nu trebuia sa lipseasca din tolba Mosului
In satele traditionale cadoul era intotdeauna utilitar. De obicei se daruiau hainute pentru anul care vine, avand in vedere ca se schimba si atmosfera, vine frigul, era si un prilej pentru reinnoirea garderobei. Totusi, Mos Nicolae nu uita sa-i mustre pe copiii neascultatori, aducandu-le si o nuielusa. Acea nuielusa are darul de a-i atentiona pe copii ca orice lucru trebuie dobandit prin munca si implicit prin ascultare.
”De Mos Nicolae se obisnuieste sa se puna in ghetute si cate o nuielusa, pentru ca nu trebuie sa uitam ca acele daruri pe care le primim trebuie si meritate. De aceea Sfantul Nicolae vine si cu pedeapsa pentru cei care nu sunt ascultatori. De mic, fiecare copil trebuie sa invete ca orice lucru il putem dobandi prin munca, inclusiv ascultarea de parinti e o munca cu tine insuti”.
Mos Nicolae, batut de strategiile de marketing ale lui Mos Craciun
Despre Mos Nicolae se spune ca este de fapt ”adevaratul mos Craciun”. ”Mos Craciun a aparut abia pe la inceputul secolului XIX, pana atunci exista doar Mos Nicolae care pregatea drumul pentru sarbatoarea Nasterii Domnului de la finele lunii decembrie”, a spus muzeograful.
Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu isi arata niciodata chipul, deoarece el prefera sa ofere cadouri, fara ca cineva sa-l vada atunci cand face fapte bune. Se mai spune ca mos Nicolae este cel care aduce iarna si cel care are grija ca soarele sa nu plece spre miazanoapte si sa nu mai revina pentru a lumina si incalzi pamantul. 
Altadata, prima ninsoare cadea de ziua Sfantului Nicolae
”Mos Nicolae este personajul care nu apare niciodata, tocmai pentru ca legenda spune ca facea daruri oamenilor, dar nu vroia sa se stie ca el este cel care a facut faptele bune. Mos Nicolae vine calare pe un cal alb, ceea ce inseamna ninsoare, ne duce cu gandul la ninsoare. In anii trecuti, aproape intotdeauna ningea de Sfantul Nicolae, iar zapada se depunea si ramanea pana prin februarie. Se mai spune ca Sfantul este cel care are rolul de a avea grija ca soarele sa nu o ia complet spre miazanoapte si sa uite sa mai vina sa incalzeasca lumea si pamantul”, a relatat muzeograful Janeta Ciocan.
Sezatorile, traditionale in postul Craciunului
In satele traditionale se obisnuia ca intre sarbatoarea de Sfantul Nicolae si Ajunul Craciunului, sa se organizeze sezatori, in cadrul carora fetele isi gaseau viitorul sot. La sezatori se depanau povesti, iar fetele isi demonstrau hanicia. In satul traditional in aceasta perioada, activitatea economica scade intens. In serile lungi de iarna, femeile aveau munca lor specifica, aveau de terminat torsul. Se adunau la sezatori, se lucra intens, se numarau fusele pentru a se vedea care fata a fost mai harnica, se transmiteau oral povesti, zicatori, proverbe, date despre comunitate, iar in final apareau feciorii.
Era interzis, dansul, petrecerea, insa in aceste intalniri se formau viitoarele perechi. Tinerii puteau comunica, insa numai sub supravegherea atenta a unei femei in varsta. Se mai scapa fusul sau batista, iar fetele urmareau atent care fecior sare sa ridice obiectul. Dupa terminarea sarbatorilor se faceau cererile in casatorie, astfel incat se stia in vara ce nunti o sa fie.
Muzeograful a spus ca in satele Maramuresului multe din aceste traditii inca se mai pastreaza, mai ales ca sunt intr-o perioada de post, inaintea Craciunului, iar locuitorii judetului sunt cu frica de Dumnezeu.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
