Slujba Tedeumului la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare

Din soborul slujitor au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social filantropic și misionar și eclesiarh al Catedralei Episcopale, Pr. Prof. Florin Hoban, inspector pentru disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Adrian Morar și Pr. Ionuț Pleș. Întru slujire, le-au fost alături Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale și Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului. Răspunsurile la strană au fost date de o parte a membrilor Grupului psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

La finalul slujbei, Preasfinția sa a rostit un cuvânt de învățătură, în care a subliniat importanța și măreția acestei zile a unității noastre de neam, de limbă și de credință strămoșească.

„De fiecare dată, la 01 decembrie, poporul român își aduce aduce aminte cu recunoștință și venerație față de eroi și înaintași, față de luptătorii din toate timpurile și din toate locurile, care au murit pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării și pentru eliberarea ei, pentru unitatea și demnitatea poporului român, pentru slava sfintei noastre biserici ortodoxe strămoșești. Ne aducem aminte de străluciții noștri voievozi, de ierarhi, de preoți, de monahi, care au cultivat credința noastră strămoșească ortodoxă, a unității de neam, de limbă, de grai, de tradiții, de obiceiuri și care au publicat și au tipărit cărți în limba română, răspândindu-le în toate cele trei provincii. Astfel, rolul bisericii și al preoților care erau dascălii și luminătorii sacri a fost hotărâtor pentru cultivarea și păstrarea acestei idei și în cultivarea „visului”, că, o dată, se va împlini”, a precizat, Preasfinția Sa.

„Când parcă totul era pierdut, parcă România intrase pe calea dispariției, când Familia Regală era retrasă la Iași, când toate lucrurile ne erau potrivnice, dintr-o dată, Dumnezeu, a venit și a împlinit visul românilor pentru care au trăit, pentru care s-au sacrificat și pentru care au lucrat toată viața lor. Astfel, dintr-o Românie, dintr-un Regat mic al României pe cale de dispariție, Dumnezeu a dăruit poporului român, România Mare. Așa s-au așezat atunci astrele, a fost ora astrală a poporului român, așa s-au împlinit rugăciunile moșilor și a strămoșilor; Dumnezeu a auzit suspinul lor și a făcut dreptate. Astfel, la data de 01 decembrie 1918 a fost arătată dreptatea lui Dumnezeu.”

„Să nu uităm niciodată faptul că istoria a fost falsificată, iar regii României, Întregitori de țară, au fost aproape șterși din istorie iar Monarhia a fost suprimată și marginalizată. În general, poporul român a iubit mult, Monarhia: pe Regele Mihai, pe Regina mamă, Elena. De ce? Pentru că Monarhia era cu Biserica, Armata și poporul; erau o „Treime”. Acestea au fost garanțiile că România va merge pe drumul cel bun. Însă, din păcate, al doilea Război Mondial, a schimbat istoria României.”

„Cu toate acestea, România este vrednică de a fi venerată. Este o datorie sfântă ca să ne aducem aminte de înaintași și de strămoși, de eroi și martiri și să nu uităm că suntem într-o perioadă în care ne luptăm cu un vrăjmaș nevăzut, care face astăzi victime și eroi; persoane care cad la datorie și își pierd viața din cauza pandemiei. Eroii de astăzi sunt medicii din spitalele românești și din toată lumea, care nu au tihnă și odihnă, ca să redea sănătatea celor care sunt în pericol. Țara rezistă prin eroismul unui popor, prin felul care își cultivă și își cunoaște istoria, unitatea, integritatea, suveranitatea, demnitatea și libertatea. Eroismul nu trebuie să dispară de la neamurile care au obținut cu greu unitatea, libertatea și demnitatea; între acestea, face parte și România noastră, supranumită „Grădina Maicii Domnului”, a concluzionat Preasfințitul Părinte Iustin.

De asemenea, Întâistătătorul Eparhiei noastre a dat citire câtorva pasaje din Testamentul Reginei Maria, care a fost făcut scris, datat şi semnat la Tenka – Juvah, Balcic, la 29 iunie 1933: „Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre (…) Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută…”

La final, tinerii îmbrăcați în frumoasele porturi populare tradiționale care fac parte din Grupurile ASCOR, filiala Baia Mare și ATOCEM, împreună cu soborul slujitor, au interpretat două cântări patriotice și o colindă.