Aproape 85% dintre romani cred ca statul creeaza mai multe probleme decat rezolva, iar 77,4% cred ca statul este cel mai prost administrator, majoritatea considerand ca autoritatile cheltuiesc prea putin cu sanatatea, sistemul de pensii, invatamantul si asigurarile pentru somaj, potrivit unui studiu. Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii al Academiei Romane a realizat o ancheta sociologica avand drept tema perspectiva opiniei publice asupra politicilor sociale din Romania. Cercetarea s-a focalizat pe atitudinile si evaluarile populatiei privind rolul social al statului, suportul pentru cheltuielile publice sociale si optiunile privind organizarea sistemelor de asigurari sociale in sistem public sau privat.
Principala concluzie a cercetarii este aceea ca exista un consens larg in privinta unui rol mai activ al statului in redistribuirea resurselor catre cei care au nevoi mai mari, in managementul riscurilor sociale si in sporirea incluziunii sociale.
Potrivit rezultatelor studiului, in opinia publica romaneasca exista o sustinere puternica (78-90% acord total sau acord) pentru politici sociale care sa asigure locuri de munca, un nivel de trai decent pentru someri si un venit minim garantat pentru cei nevoiasi, precum si reducerea inegalitatilor economice. Daca in privinta rolului social al statului se observa consens social, opinia publica este divizata cu privire la cheltuielile cu ajutoarele sociale.
Putin mai mult de jumatate dintre romani (52,8% acord total si acord) cred ca statul ar trebui sa cheltuiasca mai putin cu ajutoarele sociale. Cetatenii au o viziune critica asupra capacitatii administrative a statului roman.
Cei mai multi respondenti cred ca statul „este cel mai prost administrator” (77,4% acord total si acord) si „creeaza mai multe probleme decat rezolva” (84,2% acord total si acord).
In contextul dezbaterilor privind reforma sistemelor de asigurari sociale, exista un curent majoritar in opinia publica favorabil mentinerii sistemelor de asigurari sociale in intregime in sistemul public: 62% in cazul asigurarilor pentru somaj, 57% pentru sistemul de pensii si 55% pentru sistemul de sanatate, au mai aratat autorii studiului.
Segmente minoritare semnificative ale populatiei sustin un sistem mixt de asigurari sociale, in principal public, secundar privat (intre 18-23%) sau in principal privat, secundar public (11-12%). Exista si un curent minoritar de opinie (8-9%) favorabil privatizarii integrale a sistemelor de asigurari sociale, se mai arata in studiu. Totodata, conform concluziilor studiului, exista un consens social in evaluarea critica a cheltuielilor publice sociale (70-90%) in mai multe domenii.
Segmente largi ale opiniei publice considera ca statul cheltuieste prea putin cu sanatatea (89%), sistemul de pensii (83%), sistemul de invatamant (83%), constructia de locuinte (82,5%), asistenta sociala (75%) si asigurarile pentru somaj (69,5%).
Aproape 89% dintre romani cred ca statul cheltuieste prea putin pentru spitale, categorie urmata de programele de preventie a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%) si de programele de vaccinare a populatiei (76%).
Pentru salariile medicilor si personalului medical, 72% dintre cetateni cred ca statul cheltuieste prea putin, 18% cam cat trebuie si 9,5% prea mult. In privinta medicilor de familie, 61% dintre romani cred ca statul cheltuieste prea putin, 25% cam cat trebuie si 13% prea mult.
Dintre componentele sistemului de invatamant, cei mai multi dintre romani cred ca statul cheltuieste prea putin cu cresele si gradinitele (77-78%), iar circa 20% considera ca se cheltuieste cat trebuie. In privinta scolilor generale si liceelor, 76,5% dintre cetateni cred ca statul cheltuieste prea putin, iar 21% cam cat trebuie. Pentru salariile profesorilor, aproape 76% dintre romani cred ca se cheltuieste prea putin, aproximativ 18% cam cat trebuie si circa 7% prea mult.
In ce priveste suportul pentru cheltuielile aferente universitatilor si facultatilor de stat, 66% dintre cetateni cred ca se cheltuieste prea putin, 28% cam cat trebuie si 5,5% prea mult.
Dintre diferitele prestatii si servicii de asistenta sociala, romanii cred ca statul cheltuieste prea putin cu alocatiile pentru copii (90%), centrele pentru bolnavii neuropsihici (88%) si centrele de plasament pentru copii abandonati (87%).
La polul opus, doar 66% dintre cetateni cred ca statul cheltuieste prea putin cu ajutoarele sociale (venitul minim garantat). „Gradul de universalitate al politicilor publice influenteaza amplitudinea suportului social pentru cheltuielile sociale. Astfel, de pilda, sanatatea sau politicile de suport pentru copil au o sustinere mai larga decat politicile adresate unor grupuri particulare, cum ar fi studentii sau beneficiarii de ajutoare sociale (venit minim garantat). Cu cat o masura de politica sociala tinteste segmente mai restranse sau marginale ale societatii, cu atat suportul social pentru respectiva masura este mai scazut”, se mai arata in studiul citat.
Aprecierile practice asupra volumul de resurse alocate de stat politicilor sociale nu sunt percepute la fel de coerent. Astfel, 44% dintre cei care afirma ca statul cheltuieste prea putin cu ajutoarele sociale sunt de acord si cu ideea ca statul ar trebui sa cheltuiasca mai putin cu aceleasi ajutoare sociale.
„Oamenii par mai degraba tentati sa se comporte ca si cum ar avea doua sisteme diferite de referinta in judecatile lor si nu ar pune in legatura politica fiscala cu resursele alocate politicilor sociale. Exista, in plus, o discordanta intre asteptarile sociale si felul in care s-au facut politicile sociale sub diferite guvernari. Opiniile referitoare la rolul social al statului si obiectivele pe care acesta ar trebui sa le realizeze precum si evaluarea critica a capacitatii administrative a statului sunt bine structurate in perceptia opiniei publice”, sustin autorii studiului.
Datele provin dintr-o ancheta sociologica pe baza de chestionar realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane, pe un esantion probabilist, multi-stadial, stratificat, cu un volum de 1.227 de subiecti, reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei. Ca baza de esantionare au fost utilizate listele electorale permanente.
Interviurile au fost realizate fata in fata, la domiciliul subiectilor. Culegerea de date a avut loc in anul 2013. La un grad de incredere de 95%, marja de eroare la nivelul intregului esantion este de +/- 2,8%.
Ancheta sociologica este o componenta a proiectului Activ – Incluziv – Eficient, derulat de un consortiu format din ICCV, Asociatia Catalactica, Holt Romania si Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”, finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice.
Sursa: Mediafax