Majoritatea romanilor considera ca lupta partidelor politice pentru functii a fost principala cauza a disolutiei USL, potrivit unui barometru INSCOP remis, luni, Agerpres. Sondajul arata ca 57,6% dintre respondenti cred ca principala cauza care a dus la ruperea USL este lupta partidelor politice pentru mai multa putere (pentru functii), iar 24% indica in acest sens conflictul de solutii pentru guvernare ale partidelor componente.
La intrebarea cu privire la principala cauza pentru ruperea USL, 18,4% a raspuns nu stiu sau nu au dat un raspuns la aceasta intrebare.
Cei mai multi respondenti sustin ca de pe urma ruperii USL au de pierdut atat PSD cat si PNL. Astfel, 33,2% dintre romani au indicat acest raspuns, iar 27,1% ca PNL este partidul care are cel mai mult de pierdut de pe urma ruperii USL, iar 14,3% — PSD. Pe de alta parte, 10,8% cred ca niciunul dintre cele doua partide nu are de pierdut in urma ruperii Uniunii, in timp ce 14,6% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.
In ceea ce priveste vinovatia pentru ruptura USL, aceasta este atribuita in egala masura lui Crin Antonescu si lui Victor Ponta de catre 33,4% dintre respondenti. 23,4% dintre romani cred ca de ruperea USL se face vinovat Crin Antonescu, in timp ce 17,1% cred ca vinovatul este Victor Ponta. La aceasta intrebare, 7,7% au indicat drept vinovat pe Traian Basescu, iar 1,2% cred ca vinovat este altcineva. 17,1% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.
„Culpa pentru ruptura USL este relativ egal distribuita cu un usor plus de vinovatie atribuita liderului PNL Crin Antonescu, probabil si in contextul in care decizia finala de iesire a PNL de la guvernare a apartinut liberalilor, ostilitatile fiind conduse de presedintele Partidului National Liberal”, apreciaza directorul INSCOP, Remus Stefureac.
Sondajul releva ca 47% dintre romani cred ca USL a facut si lucruri bune si lucruri rele pentru guvernarea tarii, in timp ce 21,1% sunt de parere ca USL a facut mai degraba lucruri rele. 17,3% dintre respondenti cred ca a facut mai degraba lucruri bune pentru guvernarea tarii, in timp ce 14,6% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.
Potrivit barometrului, 64,9% dintre respondenti sunt de acord cu ideea ca „decat sa se certe tot timpul, este mai bine ca USL s-a rupt”. In schimb, 16,2% dintre romani isi arata dezacordul cu aceasta idee, in timp ce 18,8% nu stiu sau nu raspund.
Remus Stefureac, directorul INSCOP, arata ca „marea majoritate a populatiei pare sa nu mai tolereze situatiile de criza politica, chiar si atunci cand este vorba despre pastrarea unui brand politic de mare succes asa cum a fost USL”. „Doar 16,2% ar fi preferat pastrarea USL fie si in conditii de conflict politic, mult mai putin decat ponderea electoratului USL raportata la totalul populatiei”, afirma directorul INSCOP.
Cercetarea releva ca 43,2% dintre romani resping ipoteza organizarii de alegeri anticipate dupa ruperea USL, in timp ce 27,8% sunt de acord cu organizarea unui astfel de scrutin. In acest caz, 29% dintre romani au dat non-raspunsuri. De asemenea, 39% dintre respondenti cred ca „USL trebuia sa ramana impreuna chiar daca PSD si PNL vor prezenta candidati diferiti la alegerile prezidentiale”, in timp ce 35,4% se declara impotriva acestei idei. 25,6% nu stiu sa nu raspund la aceasta intrebare.
Sondajul arata ca 41,6% dintre cei chestionati cred ca PNL a dorit sa iasa de la guvernare pentru a intra in opozitie. 28,8% nu sunt de acord cu aceasta idee, in timp ce 29,6% nu stiu sau nu raspund. Pe de alta parte, 40,6% dintre respondenti nu cred ca PNL a fost dat afara de la guvernare de PSD, iar 27,5% sunt de acord cu aceasta idee, in timp ce 31,9% nu stiu sau nu raspund. „Ruptura USL este un eveniment care aduce mai ales pierderi actorilor politici principali, miza principala fiind gestiunea corecta a acestor pierderi si capitalizarea greselilor de parcurs ale fiecarui actor”, sustine Remus Stefureac.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul in perioada 27 februarie-4 martie. Volumul esantionului a fost de 1.055 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani.
Eroarea maxima admisa a datelor este de ą 3%, la un grad de incredere de 95%, esantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor. Chestionarele au fost aplicate in 36 de judete si Municipiul Bucuresti, intr-un total de 75 de localitati (orase mari, medii si mici, comune, sate).
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
