SONDAJ – OPTIUNI VOT – SURPRIZE – Alegerile parlamentare din Maramures ar putea produce surprize de proportii

Partidele si candidatii din Maramures la alegerile parlamentare din 30 noiembrie ar putea avea surprize, unele de-a dreptul uriase, daca se pastreaza si la vot procentele din sondajele de opinie efectuate in aceasta perioada la nivelul colegiilor uninominale din judet. Rezultatele unui prim sondaj de opinie care au ”transpirat” in presa indica faptul ca nu doar candidatii din colegii, ci si liderii politici locali au de ce sa isi faca probleme pentru ce va fi la alegerile parlamentare.

Citeste si:

Un sondaj de opinie realizat si in Maramures de Compania de Cercetare Sociologica si Branding din Bucuresti a relevat diferente extrem de mici intre candidatii din colegii precum Baia Mare Vest, Lapus, Borsa-Viseu ori Codru-Chioar, dar a scos in fata si unii politicieni care s-au detasat in lideri. Pana la aceasta ora, niciunul dintre candidatii aflati in cursa pentru un fotoliu de parlamentar maramuresean nu va reusi sa obtina 51% din voturi, adica sa obtina un mandatul direct prin votul alegatorilor din colegiu, nu in urma unei etape de redistribuire. 

Sondajul de opinie al CCSB a aratat ca la Senat, in Colegiul 1 Baia Mare preferintele alegatorilor se indreapta spre Titus Liviu Pasca, care ar obtine 26% din sufragiile celor cu drept de vot. In pozitia secunda ar fi Dan Mihalache – cu 23%, urmat de Mariana Pop – 20%. Din totalul celor chestionati de operatorii CCSB, 16% au raspuns ”Nu stiu/nu raspund” la intrebarea cu care dintre candidatii din Colegiul 1 Senat – Baia Mare ar vota.

Rezultatul ar putea parea oarecum surprinzator, atata vreme cat consilierul judetean al liberalilor nu a fost o prezenta prea familiara baimarenilor, insa se pare ca nici deputatul social-democrat care ii urmeaza in top nu a fost suficient ”digerat” de alegatorii din zona in care candideaza. Cat despre adjuncta de la Inspectoratul Scolar Judetean Maramures, pozitionarea ei nu pare sa fie o surpriza, mai ales ca nici partidul nu se asteapta la o performanta din partea ei, aruncarea in cursa fiind o solutie de compromis aleasa de Mircea Man pentru a evita anumite conflicte in organizatia judeteana.

Tot la Senat, dar in Colegiul 2 – partea de sud a Maramureslui (zona Codru-Chioar-Lapus), lucrurile par sa fie favorabile lui Mircea Radu Munteanu – 33%. In optiuni, pe locul secund este Sorin Bota – 24%, dar la o distanta rezonabila vine si Mircea Ciocan – 21%. In acest colegiu, 14% dintre cei chestionati au indicat alti candidati, iar 9% – nu stiu/nu raspund.

Fostul consilier liberal Mircea Radu Munteanu a trecut la PDL cu arme, bagaje, dar si cu colegiul in care acum pare sa fie lider detasat. De altfel, chiar au existat speculatii pe seama faptului ca, in momentul trasarii hartii cu colegiile uninominale din Maramures, colegii acestuia de partid i-au trasat unul cu dedicatie. A contat doar in acel moment, pentru ca Munteanu a parasit PNL pentru PDL, avand se pare garantia victoriei la parlamentare. Restul candidatilor nici nu prea are cum sa il impiedice, pentru ca Sorin Bota a venit mult prea tarziu in Maramures ca sa mai poata conta in cursa, iar Mircea Ciocan se pare ca nu poate mobiliza alegatorii asa cum face cu sindicalistii.

In Colegiul 3 Senat – zona de nord a judetului – preferintele se indreapta, potrivit datelor din sondaj, catre Eugenia Godja -38% din totalul alegatorilor indicand-o pe primarita ca optiune de vot. Dupa ea, celelalte optiuni au fost pentru Gheorghe Mihai Barlea – 25% si Ioan Corodan – 17%, la o distanta destul de mare de competitorii sai. Pentru altii s-au pronuntat 13% dintre cei chestionati, iar 7% – nu stiu/nu raspund

Primarita Sighetului, trecuta deja prin batalia de la locale, nu s-a erodat prea mult, desi unii mai hatri ar putea spune ca alegatorii din colegiul in care candideaza ar prefera o ”despartire de catifea”. Surprinzatoare este diferenta destul de mare care exista intre lidera social-democrata si Gheorghe Mihai Barlea, fost prefect taranist convertit la PDL. Insa, rezultatul actualului senator Ioan Corodan nu reprezinta nici macar pentru necunoscatorii intr-ale politicii un soc, pentru ca zona de nord a judetului nu ii este deloc favorabila, iar revenirea sa in Parlament depinde doar de socotelile care se vor face in momentul redistribuirii voturilor.

Sondajul de opinie al CCSB, chiar daca pe alocuri prezinta date incerte din punctul nostru de vedere, mai ales ca nu reiese de nicaieri daca e un demers independent sau facut la comanda unei formatiuni politice, coincide in mare cu socotelile care s-au facut de catre analistii politici locali. De exemplu, rezultatele confirma ceea ce era previzibil: lupta dura care se da pentru castigarea bataliei in Colegiul 1 Baia Mare – Vest pentru Camera Deputatilor. Aici, optiunile alegatorilor s-au indreptat spre Dan Marinca – 28%, care este urmat de Cristian Niculescu Tagarlas – 23% si Gheorghe Zoicas – 22%. Incertitudinea este mare, pentru ca acelasi sondaj a indicat un procent foarte mare al voturilor care s-ar putea indrepta spre alti candidati – 23%.

Lupta politica in Baia Mare pare sa fie crancena, dupa cum reiese si din acest sondaj. Daca numarul mare de sustinatori ai medicului democrat-liberal Dan Marinca ar putea fi explicat si prin faptul ca beneficiaza de sustinerea fostului candidat al PDL la postul de primar al municipiului, Cristian Corin Chereches, este de remarcat diferenta mica in procente intre liberalul Cristian Niculescu Tagarlas si Gheorghe Zoicas, cel din urma inregistrand un salt important fata de alegerile locale la care a candidat din postura de independent.

Sondajul pentru Colegiul 2 Baia Mare – Est la Camera Deputatilor il plaseaza ca favorit pe Catalin Chereches – 48%, procentul sau fiind si cel mai ridicat fata de toti ceilalti candidati. La egalitate sunt Radu Stroe si Emilian Pop – 15%, in vreme ce pentru altii au optat 12%. Dintre cei chestionati, 9% – nu stiu/nu raspund.

Cifrele de aici ar putea induce o stare de ingrijorare in randul liberalilor, mai ales ca in acest colegiu candideaza Radu Stroe, care in ultimele doua mandate a reprezentat Maramuresul in Parlament si care mizeaza pe revenirea intr-un fotoliu din Camera Deputatilor, dar care se pare ca risca sa ramana pe dinafara daca PNL nu gaseste rapid solutii de monetizare a optiunii de vot tocmai intr-un fief liberal. O surpriza ar fi, daca nu cumva e vorba de o eroare, si faptul ca liberalul Radu Stroe se situeaza pe acelasi palier cu primarul din Sacalaseni, candidat din partea PDL – o persoana cu mai putina experienta politica si cu vizibilitate doar in comuna pe care o conduce. In ce-l priveste pe favoritul acestui colegiu, Catalin Chereches, care a investit de departe cea mai mare suma in aceasta campanie pozand in toate ipostazele prin care si-ar fi putut atrage voturi, de la cea asistent social pana la cea de vedeta playboy, se pare ca a tras lozul castigator. Banii au facut diferenta, in mod neasteptat sub insemnele electorale ale unui partid cu doctrina de stanga, PSD, care in acest fel isi pacaleste cu succes alegatorii fideli cu vederi social-democrate. Chiar daca, teoretic, Catalin Chereches are fotoliul de parlamentar asigurat prin repartizarea mandatelor pe partide la nivelul circumscriptiei electorale, ramane de vazut daca va reusi sa adune pana la finalul campaniei diferenta de voturi care sa ii ofere satisfactia unui k.o. in colegiu, prin obtinerea in nume propriu a majoritatii de voturi valabil exprimate.

In Colegiul 3 Codru-Chioar, favorit este consilierul judetean Alexandru Cosma – 31%, care se pare ca il are ca adversar pe actualul presedinte al CAS Maramures, Marinel Zoicas – 28%. In sondaj, fostul deputat Nicolae Bud este cotat cu 27%, in vreme ce pentru alti candidati s-au exprimat 11% dintre cei chestionati. Faptul ca lupta dintre cei trei este dura, nu reprezinta o surpriza, mai ales ca fiecare cunoaste bine zona, insa in final va conta care dintre ei va reusi sa o ia in stapanire.

Pronosticurile din Colegiul 4 Lapus par sa fie rasturnate, cel putin de sondajul CCSB pentru ca, in mod stupefiant, optiunile celor chestionati s-au indreptat, in egala masura, spre Aurora Revnic – 28% (cunoscuta mai degraba ca sotia fostului viceprimar al orasului Targu Lapus si aproape deloc ca activista a PSD) la egalitate cu inginerul democrat-liberal Doru Lese – 28%, despre care s-a spus ca ar avea victoria asigurata. Fostul director de la Remin Baia Mare, liberalul Vasile Pintea – 18%, are un scor in sondaj cu mult sub asteptari.Pentru alti candidati au optat 15% dintre cei chestionati. Personal, avem dubii ca rezultatele pe acest colegiu reflecta intentia reala de vot.

In Colegiul 5 Borsa-Viseu, jocurile par sa fie facute de liberali, care prin Pavel Horj, actualul sef al Directiei Silvice Baia Mare, a adunat 27% dintre optiuni. El este urmat de mai putin cunoscutul, ca sa nu spunem necunoscutul, Vasile Timis – 25%, de la PDL – prezentat de catre colegii de partid doar cu titulatura de inspector in cadrul Ministerului Educatiei, care se considera ca impune respect la electorat. Abia pe locul trei este Adrian Filip, de la PSD – 22%. In cazul acestuia din urma, plasarea la coada nu este chiar o surpriza, mai ales ca social-democratul a mai pierdut si alte batalii in numele partidului. Si in acest colegiu, sondajul a indicat un procent mare al celor care au indicat candidatii altor partide – 13%, fapt ce demonstreaza ca jocurile se vor face in momentul redistribuirii.

Colegiul 6 Sighet pentru Camera Deputatilor confirma faptul ca un medic, mai ales daca e de specialitate ginecolog, si, in plus, e si ”bun de gura” poate conta in alegerile uninominale. Dovada sta in procentul de 35% obtinut in sondajul CCSB de catre democrat-liberalul Vasile Bodnar, managerul Spitalului Municipal din Sighetu Marmatiei. El este urmat in clasament de un alt medic, Vasile Stefanca – 27%. In schimb, profesorul universitar Nicolae Iuga pare sa fie neconvingator, pentru ca abia 9% dintre cei chestionati au indicat ca l-ar vota la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Si aici lucrurile nu sunt deloc transate, pentru ca in favoarea altor candidati s-au pronuntat 21% dintre cei intervievati. Procentul mare se explica in mod cert si prin faptul ca in zona exista o comunitate destul de insemnata de maghiari si de ucraineni.

In Colegiul 7 Mara-Cosau, ultimul dintre colegiile uninominale maramuresene, tot PNL, prin Vasile Berci, pare sa aiba castig de cauza. Sondajul il crediteaza pe fostul prefect si deputat taranist cu 30% dintre optiuni, fata de cele 27% ale lui Gheorghe Visovan de la PSD, fost primar in Rozavlea, care a pierdut si se pare ca va mai pierde pe mana opozitiei puternice pe care o are chiar in localitatea pe care a condus-o ani la rand. Fostul social-democrat Alexandru Deac, de profesie medic, a fost creditat cu 20% din voturi.

Ar fi de precizat insa ca datele din sondaj sunt doar orientative, iar pana la finalul campaniei electorale cifrele se pot rasturna. Mai mult, va conta in mod covarsitor nu doar prezenta la vot in fiecare colegiu, ci si ”resturile” rezultate in urma primei impartiri a mandatelor de parlamentar. In mod cert, cele mai multe mandate se vor decide la Bucuresti, dupa ce Biroul Electoral Central va stabili coeficientul electoral pe tara si va incepe sa faca numaratoarea descrescatoare pe fiecare partid si fiecare candidat.

Sondajul CCSB a fost facut in perioada 28 octombrie – 4 noiembrie 2008, pe un esantion de 3.500 persoane (7 x 500 persoane / colegiu electoral), reprezentativ pentru populatia judetului. Acesta are o eroare tolerata de 4,5%. 

Alegatorii dintr-un colegiu desemneaza direct persoana care sa-i reprezinte doar daca ii acorda jumatate plus unu din voturi

Scurta descriere a sistemului de vot uninonimal din Romania:
De remarcat ca prin sistemul de vot uninominal un candidat poate fi sigur de victorie la nivelul colegiului doar daca obtine jumatate plus unu din voturile valabil exprimate. In caz contrar, el va fi influentat de rezultatele generale la nivel de circumscriptie electorala (judet) si la nivel de tara ale partidului din care face parte. Cu alte cuvinte, un candidat cu un procent mai mare intr-un anumit colegiu poate sa piarda mandatul in fata unui competitor direct mai slab din acel colegiu daca acesta din urma e ajutat de un scor electoral mai bun al formatiunii politice pe care o reprezinta.

Intr-un mod foarte simplificat, noul mecanism electoral presupune atribuirea mandatelor in 3 etape. In prima etapa primesc mandate doar candidatii care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate intr-un anumit colegiu. Ei sunt cu adevarat „cei alesi”.

Voturile care raman sunt centralizate la nivelul judetului (in cazul Maramuresului, din toate cele 7 colegii de deputati si 3 de senatori) si se obtine un coeficient electoral la nivel de circumscriptie, pe baza caruia se calculeaza la cate mandate intregi are dreptul fiecare partid.
Daca de exemplu pentru Camera Deputatilor exista 175.000 de voturi valabil exprimate in toate cele 7 colegii din judet, avem un coeficient electoral la nivel de circumscriptie de 25.000 voturi (175.000 impartit la 7). Asta inseamna ca un partid care a obtinut sa zicem 28% la nivel de judet, adica 49.000 de voturi, are dreptul la 1 mandat intreg de deputat, pentru care isi „consuma” 25.000 de voturi, si ii ramane un rest de 24.000 de voturi care vor pleca spre Biroul Electoral Central.
Mandatul intreg de deputat revine in mod automat acelui candidat al partidului care este cel mai bine plasat.
Mai precis, BEJ face o ierarhie a candidatilor din toate partidele pe baza raportarii lor la coeficientul electoral, adica un candidat care a obtinut 7000 de voturi va avea un indice de ierarhizare de 0,28 (7.000 impartit la 25.000).
Presupunand ca vor exista 4 mandate intregi, acestea vor fi repartizate primilor 4 candidati din judet, indiferent de colegiu. Partidul X are dreptul la un mandat intreg?, da, se va pune apoi intrebarea care este cel mai bine plasat candidat al sau? Cel din Colegiul Lapus, atunci acela obtine mandatul intreg disponibil.
Primul aparent paradox intervine aici, deoarece se poate intampla ca acel candidat al Partidului X sa fi fost doar al doilea preferat prin vot direct in acel colegiu fata de un contracandidat al altui partid.

Situatia de repartizare a mandatelor prin redistribuirea voturilor „neconsumate” se repeta similar in cazul „ramasitelor” ajunse la Biroul Electoral Central. Acestea se amesteca intr-o oala comuna cu voturile acordate formatiunilor politice care nu au trecut pragul electoral si se impart partidelor parlamentare proportional cu rezultatele obtinute de fiecare la nivel national.

In urma repartizarii finale a mandatelor, e posibil ca anumite colegii sa fie castigate de ultimii clasati din acel colegiu daca acestia primesc un surplus de voturi de la centru.
Spuneam ca paradoxurile sunt doar aparente pentru ca orice mandat se repartizeaza in realitate doar proportional cu numarul de voturi obtinut de formatiunile politice, pe baza unui algoritm prevazut de lege.
 
In concluzie, sistemul electoral uninominal din Romania e construit pe criteriul „alege persoana, nu partidul” doar in cazul candidatilor care castiga cu majoritatea voturilor valabil exprimate intr-un colegiu (jumatate plus unu), ceilalti parlamentari fiind desemnati printr-un vot mixt, sub umbrela partidelor.

Sursa: Meda Muntean