Romanii platesc cele mai inalte rate bancare din Europa in raport cu veniturile disponibile, cu o medie de aproape 20%, ceea ce inseamna ca bancile va trebui sa se orienteze mai mult catre finantarea companiilor, unde perspectivele sunt mult mai bune, afirma economistul sef al BNR, Valentin Lazea.
„Ponderea datoriilor gospodariilor in PIB este in regula, sub 20%, dar ponderea datoriilor in venitul disponibil este deja la media europeana, pentru ca venitul este mic. Daca mergem la serviciul datoriei in venitul disponibil, deja situatia este total invers, gospodariile din Romania stau cel mai prost in context european (cu 20% – n.r.)”, a aratat Lazea la un seminar privind modelul de afaceri al bancilor organizat de Finantistii la Banca Nationala a Romaniei.
Din datele prezentate de Lazea, romanii care au atras credite platesc lunar la banca aproape de doua ori mai mult din veniturile incasate decat un francez, italian sau spaniol, si de trei ori mai mult decat un neamt.
„Ca tendinta generala, sectorul companiilor are o mai buna capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodariilor. Imi pare rau, asta este”, a afirmat Lazea.
El a explicat ca, dincolo de unele erori facute de banci in trecut, printre care enumera si creditarea excesiva a populatiei, exista fatori exogeni, independenti de banci, care ingreuneaza creditarea in acest moment.
Lazea s-a intrebat retoric cum ar putea bancile sa crediteze cand exista atatia salariati care au salariu minim pe cartea de munca, firme profitabile care raporteaza pierderi, primarii care acumuleaza arierate.
Economistul sef al BNR a aratat ca la nivelul companiilor singurul sector cu probleme este real estate, iar celelalte nu par supraindatorate, nici serviciile, nici comertul si nici industria prelucratoare.
Lazea a aratat ca bancile ar putea sa se orienteze mai mult catre finantarea de proiecte, dand ca exemplu domeniul energetic si in acordarea de credite punte pentru proiectele finantate cu bani europeni. El a gasit si aici piedici, aratatnd ca multe primarii sunt insolvabile si ca ar exista „o cultura a nerambursarii”, stimulata de legislatia favorabila debitorului.
Oficialul BNR, care a tinut sa precizeze ca opiniile sunt personale, a dat ca exemplu si creditele de studii si imprumuturile pentru reparatii, finantari de nise inca slab exploatate.
Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a scazut in februarie cu 0,3% fata de ianuarie, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atat a imprumutuirlor in lei, cat si a celor in valuta, potrivit datelor anuntate marti de Banca Nationala a Romaniei.
In termeni reali, scaderea a fost de 0,6%. In perioada mentionata, creditul in lei a scazut cu 0,3% (-0,6 la suta in termeni reali), la 84,4 miliarde lei, in timp ce creditul in valuta exprimat in euro s-a redus cu 8,9 milioane euro (exprimat in lei, creditul in valuta s-a redus cu 0,3%), la 138,3 miliarde lei.
Fata de februarie 2012, in luna similara din acest an, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 0,1% (in termeni reali a scazut cu 5,2%), pe seama majorarii cu 5% a componentei in lei (-0,6 la suta in termeni reali) si a diminuarii cu 2,6% a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 2,9%).
Imprumuturile in lei acordate populatiei au scazut in februarie, fata de ianuarie, cu 0,5%, la 34 miliarde lei, in timp ce creditele in lei pentru firme s-au redus cu 0,1%, la 50,3 miliarde lei. In aceeasi perioada, imprumuturile in valuta pentru populatie s-au diminuat cu 0,2%, la 68,8 miliarde lei, iar cele pentru firme au coborat cu 0,4%, la 69,5 miliarde lei.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
