In cazul adoptarii proiectului, Kazakhgold poate inregistra pierderi mari, pentru ca, din declaratiile de pana acum, noua societate ar putea obtine un venit de aproximativ 19 milioane de dolari. Oficialii firmei au aratat insa ca investitia pe care o vor face la Transgold se cifreaza la aproximativ 12,5 milioane de dolari.
In pretul platit pentru fostul Transgold din Baia Mare a intrat si pirita aurifera care constituie materia prima a uzinei si care va permite noilor proprietari sa functioneze fara probleme in urmatorii patru ani, asadar planurile de afaceri ale investitorilor ar fi total date peste cap.
Senatul Romaniei a dezbatut si votat in plen miercuri, 30 mai, o propunere legislativa de interzicere a folosirii cianurii in minerit. Articolul de modificare al Legii Minelor a fost votat in proportie de 78% “pentru” (55 voturi) si 7% “impotriva” (5 voturi), insa acesta nu a trecut din cauza numarului mare de senatori absenti. Au existat si 11 abtineri (toti cei 5 senatori independenti, 4 senatori PD si 2 senatori PNL), fapt ce a contat la rezultatul votului.
Modificarea actului normativ a fost propusa in primavara acestui an de senatorii Gheorghe Funar (PRM) si Peter Eckstein Kovacs (UDMR), initiativa lor fiind sustinuta de mai multe asociatii civile de protectia mediului, grupate in coalitia ”Romania fara cianura”. In Romania, in afara de fosta Trasgold Baia Mare, exista inca doua societati care folosesc in procesul de extractie cianura, e vorba de Rosia Montana (Alba) si de Baita (Bihor).
Guvernul Tariceanu sustine cauza investitorilor in minerit
In luna mai, guvernul, printr-un document semnat de premierul Calin Popescu Tariceanu, a informat Senatul ca nu sustine modificarea. In expunera de motive, s-a mentionat ca nici in restul Uniunii Europene nu este interzisa folosirea cianurilor, aceasta fiind conditionata de obtinerea unui aviz de mediu. In acelasi document, cateva randuri mai jos, se arata insa ca in Cehia acest lucru nu este permis.
De asemenea, guvernul a explicat ca s-ar aduce prejudicii investitorilor in conditiile adoptarii initiativei legislative a celor doi senatori. Premierul Calin Popescu Tariceanu a aratat ca ”va fi impiedicata derularea unor proiecte miniere” si a aratat ca detinatorii licentetelor de exploatare ar putea actiona statul roman in judecata.
Punctul de vedere a fost sustinut si de reprezentantii ministerului mediului, secretarul de stat Silviu Stoica, prezent in Senat in ziua votului, a declarat si el ca “o stricta monitorizare a cianurilor (…) este de preferat in locul interdictiei de a folosi tehnologia de cianurare in industria miniera”.
Statul roman trebuie sa adopte legi pentru reducerea cianurilor in 2008
Potrivit informatiilor guvernului, Romania are termen de transpunere in legislatie a Directivei privind gestionarea deseurilor din industria extractiva pana la data de 1 mai 2008. Dupa acest termen, statul va fi nevoit sa adopte o lege care sa duca la reducerea ”concentratiilor de cianuri si compusi de cianuri din iazurile miniere la cel mai scazut nivel posibil, tinand seama de efectele nocive si toxice”.
Directiva mai prevede ca ”in cazul unui caz de decantare care implica prezenta cianurilor, operatorul asigura reducerea concentratiei de cianuri dizolvabile in mediu slab acid in iaz la cel mai mic nivel posibil prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile in, orice caz, la instalatiile de deseuri care au primit anterior o autorizatie sau care sunt deja in functiune la 1 mai 2008, concentratia de cianuri disociabile in mediu slab acid la punctul de descarcare a sterilului de la statia de procesare in iaz nu depaseste (parti pe milion – ppm): 50 ppm incepand cu 1 mai 2008, 25 ppm incepand cu 1 mai 2013, 10 ppm incepand cu 1 mai 2018 si 10 ppm in instalatiile de deseuri care au obtinut o autorizatie dupa 1 mai 2008”.
Masurile vor trebui aplicate atat la iazul de decantare Aurul de la Bozanta, societarea are insa autorizatie de mediu pana in 2012, dar si la cele detinute de compania Remin si pe care statul le-a lasat in voia sortii fara sa se intereseze de faptul ca trebuie sa le puna rapid in siguranta ca sa evite producerea unui accident de genul celui din 2000.
Doar deputatii mai pot vota impotriva utilizarii otravii in productie
Membrii coalitiei ”Romania fara cianura” au semnalat pericolele si au facut apel la deputati sa sustina modificarea legii. Camera Deputatilor este forul decizional pentru adoptarea proiectului de lege, dar tinand cont de impotrivirea guvernului si de precedentul din Senat sunt sanse mici ca lucrurile sa se schimbe.
Anamaria Bogdan, reprezentantul Greenpeace, a criticat pozitia ministerului mediului. “Cianura in minerit a provocat Romaniei numeroase prejudicii, atat materiale, cat si de mediu, incat este revoltator ca desi acum suntem membri ai UE, ministerul mediului sustine o pozitie perimata in loc sa lupte pentru asigurarea unui mediu curat cetatenilor sai”, a spus ea.
Un alt membru al colitiei, Laszlo Potozky de la Fundatia pentru Parteneriat, a aratat ca “la fiecare patru ani, politicienii ne cheama la vot. Acum noi, electoratul, suntem cei care ii chemam sa mearga la vot si sa voteze impotriva cianurii in minerit.” El a facut apel la cetateni sa trimita petitii si sa mearga in audienta la deputati pentru a-i convinge sa voteze impotriva utilizarii cianurilor.
Reprezentantii coalitiei au aratat ca utilizarea cianurilor produce efecte pe termen lung asupra mediului inconjurator. Ei au aratat ca la 7 ani dupa tragicul eveniment de la Baia Mare, la nivel european si international nu exista inca reglementari care sa previna aparitia unor dezastre ecologice similare, dar ca Romania ar putea da un semnal si sa puna capat acestei tehnologii periculoase. Asta nu ne va scuti de plata daunelor cerute de statul maghiar.
Sursa: Meda Muntean