STOP SUPRATAXAREA antreprenorilor, RESPINSĂ la Senat, prima cameră sesizată

Deputatul REPER Cătălin Teniță solicită eliminarea suprataxării impuse de Guvern prin OG16/2022 asupra unei largi categorii de IMM-uri, mici antreprenori, PFA, persoane plătite cu drepturi de autor, angajați în mediul privat, angajați part-time, chiriași etc.

Proiectul de lege menit să elimine suprataxarea impusă de Guvern prin OG 16/2022, ordonanță cu impact dramatic asupra microîntreprinderilor, angajaților part-time, PFA, persoanelor plătite cu drepturi de autor, dar și chiriașilor, depus de deputatul REPER Cătălin Teniță în ianuarie 2023, a fost respins la Senat.

Raportul de respingere a proiectului emis de comisiile de fond, Comisia de buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital și Comisia pentru antreprenoriat și turism, a fost votat în plenul Senatului luni, 3 aprilie, cu 63 voturi pentru, 33 contra, 5 abțineri.

Proiectul de lege a fost depus de deputatul REPER Cătălin Teniță pentru a corecta ordonanța prin care Guvernul a decis în iulie 2022 impozitarea substanțială a veniturilor acestor categorii, cele mai importante modificări ajungând până la creșteri de 60%.

„Dezamăgire. Ăsta este cuvântul.
Hai să îi jupuim fix pe cei care încearcă să muncească în România. Pe cei care își riscă siguranța încercând să devină micro-antreprenori, să creeze ceva, să producă ceva.

După ce că păstrează imoralele pensii speciale riscând pierderi uriașe în PNRR,

după ce că bagă din nou bețe în gard cu prag de sute de mii de euro la abuzul în serviciu,

după ce că toate lucrurile astea ni se aruncă și ostentativ în față,

continuă să vă tragă preșul de sub picioare tot vouă, antreprenorilor cinstiți, care plătiți pentru ca ei să astupe toate spărturile din barca guvernării PSD-PNL”, arată Cătălin Teniță într-o declarație publică.

„Parlamentarii aceștia au decis ieri la Senat să mențină la cel mai înalt nivel posibil taxele și impozitele pe munca voastră și a angajaților voștri, într-o situație economică deja critică.

Povara pe care au pus-o prin OG 16/2022 va deveni tot mai acută. Și voi veți plăti, că n-aveți încotro.

Sau veți închide prăvălia.

Și pentru că ei vor avea de astupat în continuare găurile provocate de pensii speciale și tot felul de acte de corupție nepedepsite, probabil vor mai mări niște taxe.

Și tot așa.

Îi lăsăm așa? Sau ne mobilizăm și îi obligăm să muncească și pentru poporul muncitor?”, adaugă deputatul REPER.

Cele mai semnificative măsuri impuse de Guvernul PSD-PNL au fost:

❗ 8% impozit pe dividende de la 5% => creștere de 60%.
❗ Schimbarea bazei anuale de calcul a contribuției CASS, prin adăugarea a două noi praguri de impunere, și introducerea unei noi cote de impozitare la echivalentul a 24 de salarii minime pe lună, adică o creștere cu peste 4000 de lei anual pentru PFA-uri, titulari de contracte pe drepturi de autor și persoane care închiriază apartamente/imobile, cu impact asupra chiriașilor, dacă veniturile realizate sunt cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

❗ Limitarea încadrării ca microîntreprindere a companiilor fără angajați, cu creșterea de până la șapte ori a sumelor datorate ca impozit.

❗ Înjumătățirea plafonului pentru încadrarea ca microîntreprindere într-un mod extrem de imprevizibil, într-o perioadă foarte scurtă, rezultând impredictibilitate fiscală majoră.

❗ 10% impozit pe contractele de închiriere, de la 6%.

Efecte dezastruoase pe termen scurt și mediu

Sub pretextul asigurării unor venituri mai mari la buget, măsurile din OG nr.16/2022 limitează resursele financiare ale IMM-urilor și ale altor agenți economici mici – cum ar fi persoane fizice autorizate (PFA), antreprenori în industrii creative și nu numai, salariații acestor IMM-uri, dar și proprietari care declară în mod corect contractele de închiriere la fisc și chiriașii lor -, cu efecte potențial dezastruoase pe termen scurt și mediu: contracția activităților economice, creșterea numărului de persoane trimise în șomaj, majorarea directă și indirectă a prețurilor practicate șamd.

„Împovărarea excesivă a jucătorilor economici care caută să genereze prosperitate prin muncă și prin folosirea inteligentă a resurselor, fără un calcul minim al impactului, deja afectează economia generală și va crește tensiunile sociale. Dispar microîntreprinderi, dispar contracte de muncă part-time, afectând cei mai vulnerabili angajați. (…) România are nevoie, de fapt, de o mai bună colectare, de o reașezare corectă a sarcinii fiscale, de relaxare a poverii puse pe cei care stau la baza dezvoltării economiei, un lucru esențial în perioade de recesiune”, arată deputatul.

„Prin prezentul proiect de lege răspundem zecilor de antreprenori și persoane fizice care ne-au contactat în ultimul timp pentru a-și manifesta nemulțumirea și angoasa față de poverile fiscale suplimentare care li se impun prin OG nr.16/2022, aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Riscul de deraiere a multor întreprinderi mici și mijlocii este real. Vă rugăm, așadar, să lucrăm împreună pentru a salva IMM-urile României, coloana vertebrală a economiei noastre. Ele pun pâinea pe masă pentru milioane de cetățeni și îi țin în țară, ele ne susțin pe noi, cei plătiți din bugetul național. Ele trebuie protejate, încurajate, susținute să se dezvolte”, spunea deputatul la momentul depunerii proiectului de lege, depus pe 3 ianuarie.

Toate aceste măsuri vor frâna grav creșterea economică a României și dezvoltarea întreprinderilor private. În același timp, dacă devin prea oneroase, măsurile pot încuraja evaziunea fiscală, stimulând companiile să identifice modalități de a evita plata impozitelor. Totodată, ele pot duce la o creștere a inflației, prin diminuarea puterii de cumpărare a consumatorilor.

Propunerile de modificare, pe scurt

1. Revenirea la cota de impozitare de 5% (de la 8%) a dividendelor plătite către persoanele fizice și juridice, respectiv stabilirea unei cote de impozitare de 3% a dividendelor plătite de microîntreprinderi.
2. Revenirea la plafonul maximal de 1.000.000 de euro cifră de afaceri pentru încadrarea ca microîntreprindere.
3. Reintroducerea companiilor de consultanță și de management în categoria microîntreprinderilor. În ceea ce privește introducerea excepției de la excepție în favoarea consultanților fiscali, apreciem că reprezintă o discriminare fățișă între companiile care oferă diferite tipuri de consultanță și instituie percepția că Parlamentul reglementează pentru interesele unui domeniu economic specific.
4. Eliminarea obligativității de a avea min. 1 angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere.
5. Renunțarea la prevederea care limitează clasificarea ca microintreprindere, dacă există asociați care dețin participații semnificative la mai mult de trei companii. Condiționarea încadrării ca microintreprindere de inexistența printre asociații semnificativi a unui asociat care deține participații de peste 25% în mai mult de trei companii limitează posibilitățile de dezvoltare ale companiilor de tip start-up.
6. Reintroducerea deductibilității în calcularea impozitului pe veniturile obținute din închirieri (din cedarea folosinței bunurilor).
7. Revenirea la sistemul anterior de impunere a contribuțiilor pentru CASS pe veniturile provenite din activităţi independente, proprietate intelectuale, asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii sau venituri din alte surse.