Aproape pretutindeni in lume, oamenii traiesc mai mult si mor mai putini copii. In schimb, lumea se confrunta cu bolile si dizabilitatile vietii moderne, releva cel mai amplu studiu realizat pana acum privind speranta de viata si principalele amenintari la adresa sanatatii, citat de Associated Press.
Ultimul studiu de acest gen a fost facut public in 1990, iar atunci principala problema de sanatate era mortalitatea copiilor sub 5 ani, cu peste 10 milioane de decese anual. De atunci, campaniile de vaccinare a copiilor impotriva unor boli ca poliomielita si pojarul au redus numarul deceselor la aceasta categorie la circa 7 milioane.
Mai mult, atunci, malnutritia reprezenta principala amenintare pentru sanatatea copiilor. Astazi, peste tot cu exceptia Africii, copiii tind mai curand sa fie indopati decat subnutriti.
Dar, odata cu scaderea mortalitatii infantile, creste numarul de boli cronice si dizabilitati care afecteaza organismul uman mai tarziu in cursul vietii, au constatat cercetatorii. Hipertensiunea a devenit principalul risc pentru sanatate pe plan global, urmata de fumat si consumul de alcool.
‘Factorul care impovareaza cel mai mult sanatatea globala nu il constituie mortile premature, ci bolile cronice, leziunile, afectiunile mintale si toate bolile legate de oase si articulatii’, a spus unul dintre conducatorii studiului, Christopher Murray, directorul Institutului de evaluare a sanatatii de la Universitatea Washington.
In tarile dezvoltate, astfel de afectiuni reprezinta in prezent peste jumatate din problemele de sanatate, situatie la care contribuie si imbatranirea populatiei. In timp ce speranta de viata este in ascensiune aproape in toata lumea, la fel creste si numarul anilor pe care oamenii ii vor trai cu probleme de vedere sau auz ori cu probleme de sanatate mintala ca depresia.
La studiul publicat online de revista Lancet au contribuit peste 480 de cercetatori din 50 de tari, care au colectat date furnizate de diferite alte studii, cercetari si analize realizate pana in 2010, intr-un efort finantat in principal de Fundatia Bill & Melinda Gates.
Intre concluziile sale se remarca o larga diversitate intre factorii care ii ucid pe oameni in functie de regiunea globului in care traiesc. Una dintre constatarile sale cele mai frapante este astfel faptul ca in America Latina cauza nr. 3 a deceselor in randul barbatilor o reprezinta omuciderile, element aflat pe locul 21 pe plan mondial si pe locul 57 in Europa.
Totodata, sinuciderile, care se afla tot pe locul 21 pe plan global, este cauza nr. 9 a deceselor in randul femeilor din ‘cercul sinucigas’ al Asiei, ce se intinde din India pana in China. In America de Nord si Europa occidentala, suicidul se afla pe locul 14, respectiv 15 in acest clasament.
De remarcat totodata ca diabetul ucide mai multi oameni din categoriile de varsta 15-49 de ani in Africa decat in Europa occidentala – 8,8 decese fata de 1 la 100.000.
In acelasi timp, in Asia centrala si de sud-est se inregistreaza cea mai mare incidenta a atacurilor cerebrale in randul tinerilor adulti, cu 15 cazuri din 100.000 de decese, in America de nord acest raport fiind de 3 la 100.000.
Pe plan global, bolile cardiovasculare si atacul cerebral raman asasinul nr.1. O alta tendinta ce reflecta imbatranirea demografica, cancerul de plamani a urcat pe locul 5 intre cauzele deceselor, iar alte forme de cancer, cum sunt cel de ficat, stomac sau colon se afla de asemenea in ‘top 20’. La randul sau, SIDA a sarit de pe locul 35 intre cauzele deceselor in lume in 1990 tocmai pe locul 6. Daca in general in lume oamenii mor in mai mare masura din cauza bolilor cronice, in Africa este valabila tendinta inversa si principalele amenintari continua sa le reprezinte boli ca SIDA, malaria si tuberculoza, iar expertii avertizeaza ca lupta impotriva acestor boli nu trebuie pierduta din vedere.
Bolile epidemice infectioase sunt de asa natura incat daca nu le acorzi atentie prolifereaza, a subliniat Jennifer Cohn, coordonator medical la Medici fara Frontiere, care recunoaste insa totodata necesitatea de a lua masuri si impotriva raspandirii altor probleme de sanatate in Africa, intre care bolile cardiace si diabetul.
Alti specialisti din domeniu au notat ca este nevoie de mai multe informatii concrete inainte de a face schimbari majore in politice de sanatate publica. Potrivt lui Sandy Cairncross, epidemiolog la London School of Hygyene and Tropical Medicine, informatia prezentata de studiul publicat de Lancet este insuficienta pe alocuri si nu ia in considerare toti factorii de risc relevanti in ce priveste sanatatea. ‘Avem o imagine mai buna, dar tot este incompleta’, a conchis acesta, citat de AP.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
