Asociaţia Telefonul Copilului (ATC) prezintă rezultatele primului studiu sociologic la nivel naţional care urmăreşte perspectiva atât a copiilor, cât şi a cadrelor didactice şi părinţilor cu privire la fenomenul bullying: FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU FENOMENUL BULLYING. Studiul se înscrie în demersurile de combatere a bullyingului în instituţiile de învăţământ prin adoptarea de politici publice în acest sens. Totodată, studiul completează seturile anterioare de date colectate de ATC care au fost integrate, împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărţuirii în şcoli, în iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care a fost înaintată Camerei Deputaţilor.
Conform studiului, aproape trei sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puţin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenţi au avut curajul să îşi recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresaţi este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%).
Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unităţii de învăţământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situaţii de abuz de tip bullying. În 60% dintre situaţii, comportamenul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunţat un profesor/un adult din şcoală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviţi drept eroi, 16% au afirmat că au fost consideraţi turnători, iar 10% au afirmat că au fost şi ei apoi agresaţi.
Din perspectivă agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că şi ei au fost agresaţi de persoana respectivă şi au simţit nevoia să se răzbune, 29% au simţit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulţi colegi se comportă astfel cu acea persoană şi au făcut şi ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obişnuit la în şcoală în care învaţă şi nu consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).
La rândul lor, 7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce priveşte măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa şcolară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinţi şi 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea şi intervenţia în cazuri de bullying.
Cercetarea de faţă s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice pentru fiecare categorie de grup ţintă: elevi, cadre didactice, părinţi. A fost aplicat un număr total de 1.100 de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din toate ciclurile de învăţământ (primar, gimnazial şi liceal). Cercetarea a inclus atât un studiu cantitativ, cât şi un studiu calitativ care a inclus 4 studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri cu elevi – 20, interviuri cu cadre didactice – 21, interviuri cu părinţi/tutori – 9. Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada 26.03.2019 -12.04.2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26.03.2019 -19.04.2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unităţi de învăţământ din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea Bucureşti – Ilfov, Regiunea Sud – Vest şi Regiunea Nord – Est. Respondenţii au provenit atât din mediul rural, cât şi din mediul urban.
„Rezultatele acestui studiu sociologic reconfirmă amploarea fenomenului bullying şi necesitatea unor măsuri concrete pentru combaterea hărţuirii. Introducerea în proiectul legislativ pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale a măsurilor propuse de Asociaţia Telefonul Copilului împreună cu reţeaua sa de parteneri reprezintă validarea existenţei unui fenomen care afectează copiii de toate vârstele şi care trebuie combătut înainte de a face şi mai multe victime. Este, de asemenea, o dovadă că propunerile noastre pot avea un impact real privind creşterea siguranţei copiilor noştri în instituţiile de învăţământ. La rândul nostru vom continua să luptăm împotriva hărţuirii în şcoli prin campanii de informare şi de educare, ale căror mesaje să ajungă la cât mai mulţi copii”, a declarat Cătălina Surcel, Director executiv, Asociaţia Telefonul Copilului.
Printre soluţiile propuse de către Asociaţia Telefonul Copilului pentru combatarea hărţuirii în şcoli se numără: introducerea temelor anti-bullying în curriculumul şcolar, în cadrul orelor de consiliere şi orientare, dirigenţie şi în manualele de educaţie civică. În acelaşi timp, monitorizarea audio-video a unităţilor de învăţământ trebuie să fie extinsă şi la nivelul grădiniţelor, nu numai al şcolilor. Supravegherea audio-video în spaţiile publice din perimetrul instituţiilor de învăţământ şcolar şi preşcolar reprezintă o altă măsură care poate diminua cazurile de violenţă asupra minorilor. În prezent, acestea sunt disponibile doar în cadrul şcolilor, nu şi al grădiniţelor, unde, din datele Asociaţiei, sunt înregistrate, de asemenea, acte de hărţuire a celor mici.
Propunerile transmise factorilor de decizie din Guvern şi Parlamentul României de către Asociaţia Telefonul Copilului au fost elaborate pornind de la analiza unor seturi ample de date colectate de organizaţie. Acestea au relevat că fenomenul bullying a afectat unul din doi copii care au apelat la serviciile Asociaţiei Telefonul Copilului în anul 2018.
În demersurile sale, Asociaţia Telefonul Copilului a lansat platforma de dezbateri publice privind bullying-ul http://dialoc.ro/, precum şi petiţia online „Fără frică, fără bullying! Petiţie pentru siguranţa copilului tău la şcoală!”. Dialoc.ro are şi rolul de a informa şi educa copiii, părinţii, cadrele didactice şi orice altă categorie de cetăţeni privind manifestările bullying-ului. Cei interesaţi pot afla cum să identifice situaţiile de acest tip şi care sunt soluţiile punctuale pentru a depăşi astfel de episoade.
Propunerile reprezintă rezultatul punctului de vedere şi al consultărilor în cadrul unei reţele parteneriale organizate de Asociaţia Telefonul Copilului, formate din experţi şi reprezentanţi ai unora dintre instituţiile relevante în domeniul educaţiei, partenerilor sociali, partenerilor sociali din sistemul educaţional preuniversitar, organizaţiilor neguvernamentale, unor asociaţii ale elevilor: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Blocul Naţional Sindical, Federaţia Sindicatelor din Educaţie, CNS Cartel Alfa, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asociaţia Elevilor din Constanţa, Palatul Copiilor Arad, CNSLR Frăţia, Federaţia SANITAS din România, Inspectoratul General al Poliţiei Române – Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii, Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov, CCD Ilfov, CJRAE Ilfov.
Asociaţia Telefonul Copilului derulează proiectul „STAND UP – Creşterea participării şi rolului societăţii civile în influenţarea şi îmbunătăţirea politicilor publice”, cod SMIS 2014+: 110423, cu o durată de 16 luni şi care vizează atât conştientizarea în rândul publicului a efectelor negative ale bullying-ului în rândul copiilor şi adolescenţilor, cât şi dezvoltarea şi implementarea unor politici publice alternative pentru diminuarea acestui fenomen şi a consecinţelor acestuia.
*** Despre Asociaţia Telefonul Copilului
Cu o experienţă de 17 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi ale familiei, Asociaţia Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, de luni până vineri între orele 08.00-20.00 şi sâmbătă-duminică între orele 10.00-14.00 Asociaţia Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr armonizat european.
În perioada 21 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2018, un număr total de 2.450.888 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 82.684 cazuri care au necesitat consiliere de lungă durată şi / sau intervenţia instituţiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Telekom România şi Telekom România Mobile Communications.
– Servicii de creare site web
