Romania nu are legislatie care sa permita identificarea, masurarea si reducerea stresului la locul de munca, desi studiile arata ca barbatii de peste 45 de ani sunt cei mai afectati la acest capitol si ca peste jumatate din numarul total de zile de lucru pierdute sunt atribuite stresului. Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca (EU-OSHA) a lansat joi, 19 iunie, si in Romania, campania privind managementul stresului, derulata la nivel european.
Cel mai recent sondaj paneuropean a aratat ca 51 la suta dintre lucratori considera ca stresul este ceva obisnuit la locul de munca si ca aproape 60 la suta din zilele lucratoare pierdute (in care angajatul nu se prezinta la munca fara sa fie in concediu de odihna) sunt atribuite stresului. De asemenea, patru din zece lucratori considera ca stresul nu este corect gestionat in cadrul organizatiei din care fac parte.
Nicolae Voinoiu, director in cadrul Inspectiei Muncii, a declarat, la evenimentul de lansare a campaniei, ca legislatia romaneasca in domeniul muncii nu reglementeaza si partea de stres, dar ca spera ca la finalul celor doi ani de campanie sa poata fi elaborat un proiect de act normativ in acest domeniu.
Discutiile referitoare la acest act normativ sunt mult mai vechi, insa, pana acum, niciun guvern nu si-a asumat elaborarea si adoptarea unui asemenea document. Voinoiu a explicat ca este destul de dificil de gandit un astfel de proiect de act normativ, deoarece la nivel mondial sunt folosite mai multe modele, iar Romania nu are o metoda autentificata.
„Consider ca este necesara elaborarea unei astfel de metode de evaluare a stresului, care va fi utilizata ori de cate ori inspectorii de munca primesc reclamatii legate de acest aspect. Stresul, in primul rand, trebuie identificat, dar trebuie stabilit daca este stres ca urmare a activitatii lucrative sau daca provine de acasa. Pentru elaborarea unei metode este nevoie de un numar foarte mare de determinari si trebuie sa tina cont de specificul tarii respective. Spre exemplu, noi, acum, folosim metoda Danemarca de evaluare a stresului, dar care trebuie transpusa la nivelul tarii noastre. Mai concret, intentionam sa o adaptam in functie de regiune, pentru ca regiunile sunt diferentiate de domeniul de activitate, de profilul lucratorilor, de riscurile emergente”, a explicat reprezentantul Inspectiei Muncii.
El a mai precizat ca institutia pe care o reprezinta a demarat, in 2008, o campanie pe stres, realizata in colaborare cu medicii de medicina muncii.
„Avem rezultate care nu pot fi, deocamdata, facute publice. Sunt pentru noi, pentru a sprijini urmatorul pas, acela de a elabora un act normativ care sa reglementeze acest domeniu. Astfel de actiuni trebuie facute la nivelul tarii. Vrem sa dezvoltam aceasta campanie pe cinci judete”, a spus Nicolae Voinoiu.
Tot el a precizat ca studiul respectiv a aratat ca exista stres la locul de munca si ca acesta tine foarte mult de lipsa de instruire a lucratorilor.
„Atata timp cat eu nu stiu ce am de facut, este stresul suplimentar de a incerca sa rezolv o problema fara sa am foarte multe elemente. Evident ca exista o relatie intre lucrator si angajator, care nu rezida numai in salariu”, a mai spus Voinoiu, care a adaugat ca, in Romania, cei mai afectati de stres la locul de munca sunt barbatii de peste 45 de ani, stresul cel mai mare fiind legat de pierderea locului de munca.
Directorul general al Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii „Alexandru Darabont”, Doru Costin Darabont, a explicat, cu acelasi prilej, ca problema stresului este asociata omului modern, desi despre acest fenomen se vorbeste de cel putin 80 de ani.
Darabont a mai spus ca stresul, ca reactie fiziologica a organismului, determina raspunsuri mentale si emotionale la schimbarile din mediu si reprezinta a doua problema majora generata la locul de munca, dupa afectiunile musculo-scheletale.
El a precizat ca 22 la suta dintre lucratorii din spatiul comunitar sunt afectati de probleme determinate de stres.
La randul sau, presedintele Asociatiei Romane a Agentilor de Munca Temporara, Sorina Donisa, a declarat ca principalii factori de stres sunt schimbarile majore sau frecvente de proceduri, munca excesiva peste program, termenele limita prea stranse, lipsa de apreciere a sefilor si a feedback-ului, conflictele frecvente la serviciu si nesiguranta locului de munca.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
