Coruptia este considerata, dupa lipsa locurilor de munca, cea mai grava problema a Romaniei, 87,5 la suta din populatie apreciind ca nivelul acestui fenomen este „ridicat” sau „foarte ridicat”, potrivit unui studiu prezentat marti la MAI. Procentul celor care considera nivelul coruptiei ca fiind „ridicat” sau „foarte ridicat” este extrem de mare, 75,8 la suta, si in randul reprezentantilor administratiei publice locale, mai arata „Studiul diagnostic privind fenomenul de coruptie in administratia publica locala”.
Pe de alta parte, aceleasi categorii de respondenti agreeaza oferirea si primirea de cadouri la medic, 70 la suta din populatia generala si 71,7 la suta din reprezentantii administratiei publice locale declarandu-se de acord cu aceasta practica.
In schimb, in ceea ce ii priveste pe functionarii publici, noua din zece cetateni sau reprezentanti ai autoritatilor publice locale nu sunt de acord cu oferirea de bani sau cadouri in schimbul rezolvarii unor probleme.
Potrivit sefului Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice, Petru Tagorean, populatia face, uneori, confuzie intre coruptie si abuz in serviciu, iar alteori insasi conduita cetatieanului este de natura a stimula actul de coruptie.
Reprezentatul Ministerului Justitiei, Cornel Calinescu, a declarat, la prezentarea datelor studiului, ca acesta propune „o schimbare de abordare”. „Documentul puncteaza ca e nevoie de un transfer de responsabilitate. Orice caz de coruptie a fost, este si va fi un esec de management”, a declarat Calinescu, adaugand ca, in Romania, nu mai se poate vorbi de absenta unui cadru legislativ pentru prevenirea si combaterea faptelor de coruptie.
In urma studiului, au fost redactate si doua ghiduri de buna practica pentru prevenirea faptelor de coruptie, unul pentru cetateni, iar altul pentru reprezentantii administratiei publice locale.
Cele doua ghiduri ofera informatii despre ce anume este coruptia, care sunt cauzele aparitiei fenomenului, cum pot beneficia de protectie cetatenii, dar si reprezentantii autoritatilor publice locale, precum si un model de sesizare a organelor de cercetare penala.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 4.522 de persoane din populatia cu varsta de peste 18 ani, respectiv pe unul de 9.823 de persoane din randul angajatilor si al reprezentantilor autoritatilor publice locale.
Au fost intervievati, astfel, 1.200 de primari, 600 de fosti primari, 1.206 viceprimari, 1.206 consilieri locali, 1.200 reprezentanti a mediului de afaceri, 600 de jurnalisti, 200 de reprezentanti ai ONG-urilor, 600 de persoane cu experienta implicate in problematica prevenirii si combaterii coruptiei, 600 de angajati ai administratiei publice locale de la nivelul comunelor, 600 de angajati ai administratiei publice de la orase, 603 angajati ai administratiei de la municipii si 602 membri ai consiliilor judetene.
Datele au fost culese in perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, iar rezultatele au fost discutate, in intervalul 20 februarie – 10 mai, la 20 de intalniri de lucru cu privire la fenomenul coruptiei. Reuniunile s-au desfasurat in Pitesti, Ploiesti, Calarasi, Craiova, Timisoara, Oradea, Deva, Targu-Jiu, Brasov, Targu-Mures, Bistrita, Cluj Napoca, Sibiu, Focsani, Piatra Neamt, Suceava, Iasi, Galati, Constanta si Bucuresti.
Proiectul „Studiu diagnostic privind fenomenul de coruptie in administratia publica locala” s-a derulat pe o perioada de 18 luni si a avut o valoare de 2.076.906 de lei, din care 85 la suta a fost acoperita din fonduri de la Uniunea Europeana, iar 15 la suta, din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI).
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
