STUDIU – Doua ipoteze noi ar putea explica legatura dintre stres si infarct

Doua noi ipoteze medicale ar putea explica motivul pentru care persoanele stresate sufera mai multe infarcte si accidente vasculare cerebrale (AVC) in comparatie cu ceilalti oameni, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii americani. Conform cercetatorilor, stresul cronic „afecteaza sistemul imunitar, crescand numarul de globule albe si agravand inflamatiile de la nivelul placii de aterom din artere”.

Globulele albe joaca un rol esential in lupta contra infectiilor. „Dar, atunci cand exista prea multe sau cand ele se afla la locul nepotrivit, pot deveni nefaste”, a subliniat Matthias Nahrendorf de la Harvard Medical School din Boston, unul dintre autorii studiului.

Placa de aterom este o acumulare progresiva de depozite de grasime pe peretii arterelor care sfarsesc prin a se intari si a se ingusta. Atunci cand o astfel de placa se rupe sau se desprinde de peretii arterei, ea poate sa formeze cheaguri sangvine, capabile sa genereze infarcte si AVC-uri.

Oamenii de stiinta au studiat 29 de medici internisti care lucrau intr-o unitate de terapie intensiva, de la care au recoltat probe sangvine in timpul programului de munca, dar si atunci cand se aflau in vacanta.

Participantii au fost intrebati in legatura cu stresul resimtit la locul de munca, prin intermediul unor chestionare. Comparand esantioanele recoltate, cercetatorii americani au putut sa arate ca stresul activeaza celulele susa din maduva osoasa, provocand o supraproductie de globule albe.

Globulele in exces aveau tendinta de a se agrega impreuna pe peretii interni ai arterelor, agravand inflamatiile de la nivelul placii de aterom si ducand la formarea cheagurilor sangvine. Intr-un alt studiu, publicat in urma cu cateva zile in mBio, revista Societatii americane de microbiologie, alti cercetatori au evocat rolul bacteriilor in fragilizarea placilor de aterom.

Potrivit lui David Davies de la Universitatea Binghampton din New York, stresul elibereaza hormoni care ataca acea pelicula adeziva prezenta in interiorul arterelor. Acea pelicula adeziva – denumit si „biofilm” – atrage si sudeaza bacteriile intre ele. Atunci cand acestea primesc un semnal molecular, se elibereaza si secreta enzime, care pot la randul lor sa destabilizeze placa de aterom.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, savantii au cultivat diverse specii de bacterii prelevate din arterele carotide, pe care le-au tratat apoi cu norepinefrina, un hormon al stresului. Cel putin una dintre ele – Pseudomonas aeruginosa – era capabila sa disperseze biofilmul.

David Davis considera ca „gestionarea” acestei bacterii in leziunile placii arteriale ar putea fi „la fel de importanta ca aceea a colesterolului”. Colesterolul face parte dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, alaturi de hipertensiune, fumat, obezitate, diabet si predispozitii genetice.

Potrivit unui studiu francez publicat in 2013, persoanele care se plang de efectul stresului asupra sanatatii lor prezinta un risc de doua ori mai mare de a suferi o criza cardiaca in comparatie cu persoanele care nu se declara stresate.
Sursa: Mediafax