Mai multe patologii, in special cele cardiace si respiratorii, ii afecteaza mai des pe oameni in timpul sezonului de iarna, afirma cercetatorii francezi. Supramortalitatea hibernala reprezinta un fapt epidemiologic bine stabilit. In 2006, un studiu estima la 15.000 numarul deceselor suplimentare care se produc in fiecare an pe timpul iernii, in Franta. Cresterea numarului de decese este asociata cel putin partial cu o crestere a numarului bolilor respiratorii, precum gripa, si o multiplicare a accidentelor cardiace. Insa care este rolul jucat de frig in cresterea acestui numar? Exista oare mai multi agenti infectiosi? Sunt oamenii mai fragili?
Prima explicatie, generala, se aplica la toate maladiile contagioase care se transmit pe cale aeriana (gripa, bronsita infectioasa, raceala, angina virala etc.). Potrivit unui raport din 2009 intocmit de Institutul de supraveghere sanitara asupra fiziologiei frigului, „tendinta de concentrare a populatiei in spatii inchise si putin ventilate (atunci cand este frig afara) creste riscul de infectii”. Bruno Lina, directorul laboratorului de virusologie si patologii umane de la Facultatea de medicina din Lyon, considera ca „aglomerarea oamenilor in spatii inchise reprezinta un element determinant” care explica recrudescenta hibernala a patologiilor respiratorii, informeaza lefigaro.fr.
Pe de alta parte, corpul uman apeleaza la o anumita strategie pentru a incalzi aerul rece inspirat, inainte de ajungerea acestuia in plamani. Mucoasele nazale transfera in acest aer apa aflata la temperatura corpului (fenomen care explica expresia «nas care curge», frecvent intalnita in sezonul rece). Acest transfer de caldura umidifica aerul si provoaca uscarea barierei fizice care este alcatuita din mucus. Virusul si bacteriile intra in acest fel mai usor in organism.
Frigul altereaza in paralel functionarea sistemului imunitar. „Celulele se deplaseaza mai incet, fapt care diminueaza reactia imunitara si lasa virusului timpul necesar pentru a se instala in corp”, a explicat Bruno Lina. Perisorii (cilii) care curata cu regularitate bronhiile sunt mai putin eficienti atunci cand temperaturile sunt scazute. Toate aceste elemente explica, cel putin partial, recrudescenta hibernala a racelilor si a altor bronsite.
Luc de Saint-Martin Pernot, medic intern la Centrul medical regional universal din Brest, evoca la randul sau, in numarul din octombrie 2011 al revistei Pour la Science, „uscarea mucoaselor din zilele friguroase si poluantii atmosferici, a caror concentratie creste, intrucat spatiile inchise sunt insuficient ventilate”. Acesti doi factori „provoaca o iritare a cailor nazale si bronhice”, explica el, adaugand ca acest fapt creste „numarul de proteine ICAM-1, adevarate «incuietori» prin care rinovirusurile intra in celule si le infecteaza”.
In privinta virusurilor, precum rinovirusurile care cauzeaza raceala, frigul constituie un avantaj. Asteptand sa ajunga la caldura in corp pentru „a ecloza”, microbul este inconjurat intr-o mica cochilie protectoare. Aceasta este cu atat mai rezistenta cu cat aerul este mai rece. Iarna, scaderea in intensitate a soarelui limiteaza expunerea virusului la razele ultraviolete care ii distrug in mod natural. Altfel spus, durata de viata a unui virus creste atunci cand temperatura este scazuta si cand soarele este ascuns de nori. Puterea lui contagioasa este sporita. Aceste explicatii sunt valabile si pentru virusul gastroenteritei, o maladie a carei epidemie in randul copiilor apare sistematic in timpul iernii.
Cresterea patologiilor cardiovasculare reprezinta la randul ei o consecinta aproape mecanica a temperaturii. Atunci cand vremea este rece, vasele sangvine se contracta pentru a limita pierderile de caldura la nivelul organismului. Acest fapt induce o mai mare vascozitate a sangelui, care obliga inima sa munceasca mai mult. Cercetatorii americani au afirmat in 2012 ca o alimentatie mai putin sanatoasa si o diminuare a activitatii fizice pe timpul iernii ar putea sa explice aceasta recrudescenta hibernala a maladiilor cardiovasculare.
Sursa: Mediafax