Mai multe virusuri mostenite de la omul de Neanderthal, ce a trait in urma cu mai multe sute de mii de ani, au fost regasite in ADN-ul uman modern de cercetatorii britanici de la Departamentul de Zoologie al Universitatii Oxford, in colaborare cu Universitatea Plymouth. Oamenii de stiinta britanici au comparat ADN-ul oamenilor de Neanderthal si al altui grup de oamenii preistorici, denisovanii, cu ADN-ul bolnavilor de cancer, descoperind virusuri preistorice in ADN-ul modern, ceea ce sugereaza ca acestea s-au dezvoltat intr-un stramos comun, cu peste jumatate de milion de ani in urma, informeaza dailymaily.co.uk.
Descoperirea le va permite oamenilor de stiinta sa investigheze legaturi posibile intre „retrovirusurile endogene”, prezente in ADN, si maladii ale omului modern, precum SIDA si cancerul. Oamenii de Neanderthal au coexistat cu stramosii nostri europeni timp de mii de ani, dar au apartinut unei subspecii diferite de hominizi si au disparut cu aproximativ 30.000 de ani in urma.
Aceste virusuri formeaza 90% din genomul numit uneori ADN „deseu”, care nu contine coduri cu instructiuni pentru formarea proteinelor. „Nu l-as include in categoria de «deseu» doar pentru ca inca nu stim cum functioneaza. In anumite circumstante, doua virusuri «deseu» se pot combina pentru a cauza o anumita boala. Am vazut deja de mai multe ori acest lucru in cazul animalelor. S-a observat ca retrovirusurile endogene au cauzat cancer când au fost activate de anumite bacterii, in cazul soarecilor cu sistem imunitar slabit”, a afirmat Gkikas Magiorkinis, de la Departamentul de Zoologie al Universitatii Oxford.
Echipa de cercetare de la Oxford intentioneaza sa stabileasca legaturi posibile intre aceste virusuri preistorice, din familia de virusuri HML2, cancer si virusul imunodeficientei dobândite (HIV), care cauzeaza SIDA. „Pacientii infectati cu HIV prezinta un risc mai ridicat de a dezvolta cancer, din motive care nu sunt pe deplin intelese. Este posibil ca unii factori de risc sa fie genetici si sa aiba legatura cu virusurile HML2. Acestea se reactiveaza, de asemenea, la pacientii bolnavi de cancer si SIDA, prin urmare s-ar putea dovedi utile, ca virusuri-tinta pentru terapii viitoare”, a declarat doctorul Magiorkinis.
Studiul, publicat in revista Current Biology, a beneficiat de finantarea organizatiei Wellcome Trust si a Consiliului de cercetare medicala.
Sursa: Mediafax