Statul va rambursa cheltuielile firmelor la derularea unui proiect cu fonduri UE doar dupa ce va verifica modul in care contractele de achizitii au fost atribuite si va taia intre 2%-100% din suma de restituit daca descopera nereguli, ceea ce impinge cu pana la sase luni data de returnare a banilor.
Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene vor fi astfel obligate sa excluda integral sau partial de la rambursare cheltuielile efectuate si declarate de catre firmele beneficiare, dar care nu respecta conditiile de legalitate, prin aplicarea unor procente fixe de reducere a platii statului, care pot bloca de la restituire intreaga suma achitata de firma, releva o ordonanta de urgenta aprobata de Guvern.
„Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia aplicarii de reduceri procentuale din sumele solicitate la plata de catre beneficiari, in situatia in care constata abateri de la aplicarea prevederilor reglementarilor nationale in vigoare in domeniul achizitiilor publice”, se arata in document.
Astfel, pentru un contract atribuit fara respectarea cerintelor de publicitate sau suplimentat prin acte aditionale cu o valoare cumulata ce depaseste limita legala a achizitiilor publice, statul nu va mai rambursa firmei niciun ban, corectia financiara acoperind integral suma ceruta spre rambursare.
Pentru un contract suplimentat prin acte aditionale incheiate fara respectarea legislatiei nationale si comunitare privind achizitiile publice, statul nu va rambursa firmei niciun ban daca valoarea totala a acestor acte depaseste limita legala sau va reduce cu pana la 25% suma ceruta spre rambursare daca valoarea actelor aditionale nu depaseste limita legala a achizitiilor publice.
Ordonanta mai stabileste ca in cazul in care in documentatia de atribuire sau in anuntul de participare nu au fost expuse toate criteriile de calificare si selectie sau acestia nu au fost suficient descrisi, statul va reduce cu 25% suma de rambursat. Rata reducerii poate fi diminuata la 10% sau la 5% in functie de gravitate.
Aceeasi sanctiune va fi decisa si pentru un contract atribuit prin aplicarea de criterii nelegale, precum folosirea unui criteriu de calificare si selectie ca factor de evaluare a ofertelor.
Pentru cazurile in care potentiali ofertanti au fost impiedicati sa participe la o procedura de atribuire din cauza unor criterii restrictive stabilite in anuntul de participare sau in documentatia de atribuire, precum obligatia de a avea deja o reprezentanta in tara sau in regiune, sau a unor standarde tehnice prea specifice care favorizeaza un singur operator, statul va taia 25% din suma ceruta spre rambursare de catre firma castigatoare. In acest caz insa, o reducere de 100% poate fi aplicata in cele mai grave cazuri, unde exista o intentie de a exclude in mod deliberat anumiti ofertanti.
O reducere de 25% a sumei de restituit va mai fi aplicata pentru definirea insuficienta sau discriminatorie a obiectului contractului, precum si pentru firme care au continuat negocierea in timpul procedurii de atribuire, daca aceste discutii nu au avut ca scop doar clarificarea sau completarea continutul ofertelor ori precizarea obligatiilor autoritatii contractante. Si in aceste cazuri, rata reducerii poate fi diminuata la 10% sau la 5% in functie de gravitate.
Pentru reducerea obiectului contractului fara diminuarea proportionala a valorii contractului, corectia financiara va reprezenta suma corespunzatoare reducerii obiectului contractului plus 25% din valoarea finala a obiectului contractului. Rata reducerii de 25% poate fi diminuata numai in cazuri justificate.
Pentru aplicarea necorespunzatore a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire, precum publicarea anuntului de atribuire a contractului, suma de restituit va fi diminuata cu 2%, 5% sau 10%, in functie de gravitatea neregulii si caracterul repetitiv al acesteia. Daca acest tip de neregula este doar de natura formala, fara un potential impact financiar, nu va fi aplica nici o reducere.
Toate aceste sanctiuni sunt valabile in cazul contractelor a caror valoare este egala sau mai mare decat plafonul stabilit in legislatia naționala privind achizitiile publice pentru care exista obligatia publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Conform legii, toate licitatiile publice pentru contracte de lucrari in valoare minima de 4,85 milioane euro si contracte de servicii in valoare de cel putin 193.000 euro trebuie publicate in Jurnalul UE.
In cazul contractelor a caror valoare este sub acest plafon, corectia financiara pentru nerespectarea cerintelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate si transparenta a procedurii de atribuire sau pentru acte aditionale incheiate fara competitie si in absenta unei urgente va reprezenta 25% din suma de restituit.
In acelasi timp, pentru aplicarea unor criterii de calificare si selectie care impiedica ofertanti potentiali sa participe, precum obligatia de a avea deja o reprezentanta in tara sau in regiune sau stabilirea unor standarde tehnice prea specifice care favorizeaza un singur operator, pentru incalcarea principiului tratamentului egal, suma de rambursat va fi redusa cu 10%. In aceste cazuri, rata reducerii poate fi insa diminuata la 5%, in functie de gravitate.
Ordonanta stabileste ca excluderea integrala sau partiala de la plata se aplica in mod corespunzator si in cazul cererilor de plata a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finantare a politicii agricole comune si a politicii comune pentru pescuit.
Conform actului normativ, activitatea de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare/corectiilor financiare se efectueaza de catre autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene prin structuri de control organizate in acest scop in cadrul acestora. In situatia in care, in urma verificarilor administrative si la fata locului, autoritatea considera necesare investigatii suplimentare pentru a stabili eligibilitatea cheltuielilor care i-au fost solicitate la rambursare de catre beneficiar, aceasta are dreptul, inainte de rambursare, sa se adreseze structurilor de control pentru realizarea acestor investigatii.
In acelasi timp, autoritatile au obligatia sa sesizeze „de indata” Departamentul guvernamental de Lupta Antifrauda in cazul constatarii unor indicii de frauda sau de tentativa de frauda si trebuie sa solicite instantei anularea contractului incheiat nelegal.
Persoanele fizice sau juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a cererilor de finantare nu pot fi solicitanti si/sau nu pot acorda servicii de consultanta unui solicitant. Nu au dreptul sa fie implicati in procesul de verificare persoane care detin actiuni din capitalul firmei implicate sau care fac parte din consiliul de administratie al acesteia sau rude pana la gradul al doilea inclusiv cu actionari.
Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate in procesul de verificare/evaluare a cererilor de finantare pe parcursul unei perioade de cel putin 12 luni de la semnarea contractului de finantare.
„Pe parcursul verificarilor, echipa de control imputernicita are acces, pentru realizarea obiectivelor verificarii, la toate datele si documentele, in sedii, pe terenuri, in mijloace de transport sau in alte spatii folosite in scopuri economice, care au legatura cu obiectivele proiectului. Membrii echipei de control pot solicita date, informatii, precum si copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legatura cu proiectul verificat, de la structurile supuse verificarilor, iar acestea au obligatia de a le pune la dispozitie, la data solicitata”, se arata in document.
Termenul maxim de efectuare a verificarii si de emitere a proceselor verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare este de 90 zile de la data finalizarii activitatii de organizare a verificarii. In cazul in care activitatea de verificare vizeaza mai multi beneficiari si/sau intreaga perioada in care pot fi luate masuri de recuperare a creantelor, precum si in cazuri justificate in care este necesara colaborarea cu alte institutii, termenul de finalizare a activitatii de verificare poate fi prelungit, dar nu mai mult de 90 zile.
Calculand aceste termene, rezulta ca procedura de restituire a banilor poate fi impinsa cu pana la sase luni.
Organizarea si efectuarea verificarilor necesare stabilirii creanței bugetare rezultate din nereguli si emiterii procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare se efectueaza in termen de maximum 60 zile de la data comunicarii de catre Departamentul pentru Lupta Antifrauda a actului de control, respectiv de la data primirii raportului de inspectie emis de Oficiul European pentru Lupta Antifrauda.
Rezultatul acestor investigatii este transmis reprezentantilor Uniunii Europene/donatorului public international.
In situatia in care reprezentantii Uniunii Europene/donatorului public international, urmare a prezentarii rezultatelor investigației, decid continuarea procedurii de aplicare a corectiilor financiare, autoritatile nationale participa la o audiere/conciliere cu acestia. Daca si in acest caz pozitia autoritatilor romane ramane divergenta de cea a reprezentantilor UE/donatorului public international a carui decizie finala este aplicarea de corectii financiare Romanei, autoritatile pot decide contestarea in instanta a deciziei.
Sumele necesare finantarii debitelor stabilite de reprezentantii Uniunii Europene/donatorul public international ca urmare a aplicarii corectiilor financiare se transfera in contul programului, in prima instanta de la bugetul de stat.
„In situatia in care reprezentantii Uniunii Europene/donatorul public international decid, ca urmare a concluziilor unui act de control/audit extern, suspendarea/intreruperea platilor pentru programul respectiv din cauza constatarii unor nereguli cu caracter sistemic sau a unor deficiente ale sistemelor de management si control potential generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene are obligatia intocmirii unui plan de masuri in vederea solutionarii neregulilor/deficientelor semnalate, cu informarea prealabila a autoritatii de certificare, dar si obligatia de reverificare”, se arata in ordonanta.
Actul normativ stabileste totodata ca Romania are obligatia sa raporteze catre Comisia Europeana, respectiv Oficiul European de Lupta Antifrauda, toate cazurile de nereguli ce au facut obiectul unui act de constatare primara administrativa.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
