Vezi VIDEO
Tintuit la pat de mai bine de 30 de ani, Gheorghe Petreus, un localnic din Botiza, le da o lectie de viata tuturor celor care il intalnesc. Din patul sau de unde nu se poate ridica fara ajutor, barbatul are puterea sa le redea speranta celor care nu cred ca problema lor mai are o rezolvare, deoarece a reusit, prin revelatie divina, sa descopere sublimul din suferinta prin care trece. Este convins ca puterea lui vine de la Dumnezeu si ii indeamna pe toti maramuresenii ca macar acum, inainte de sarbatorile de Pasti, sa isi indrepte privirea mai mult catre divinitate si sa intampine Invierea Domnului cu gandul la jertfa pe care Iisus Hristos a facut-o pentru toti oamenii.
De la varsta de 12 ani, Gheorghe Petreus a fost diagnosticat cu poliartrita reumatoida, o boala care i-a afectat toate incheieturile si care l-a facut sa nu mai poata umbla si nici sa isi foloseasca mainile. Desi recunoaste ca i-a luat mult timp pana cand a reusit sa se impace cu soarta, acum spune tare si raspicat ca este un om fericit. Cu toate ca nu poate sa isi miste decat foarte greu mainile si putin gatul, el priveste cu multa darzenie viata si este un adevarat exemplu pentru toti cei care il cunosc. Inaintea Pastilor, Gheorghe Petreus le recomanda tuturor maramuresenilor sa isi aduca aminte de jertfa lui Iisus si de ceea ce inseamna cu adevarat aceste sarbatori.
„Eu, cand vine Pastele sau Craciunul ma gandesc mai mult la simboluri, la invierea lui Iisus. Pentru ca daca Iisus nu invia, noi eram morti cu totii. Ma gandesc la jertfa lui, la acea tarie pe care, ca fiu al lui Dumnezeu dar si ca si om a avut-o ca sa poata trece peste toate ispitele pe care le-a avut”, a spus Gheorghe Petreus.
Gheorghe Petreus recunoaste ca simte si o oarecare tristete in perioada sarbatorilor, pentru ca dupa decesul mamei sale si plecarea fratilor sai pe drumurile lor a ramas mai singur si atunci refugiul si-l gaseste in Dumnezeu pe care il simte intocmai ca pe un prieten.
„Pastele pentru mine este o sarbatoare mai mult spirituala decat o vad altii, e mult mai profunda din punct de vedere spiritual. Imi aduce multa bucurie dar imi aduce si tristete pentru ca sunt singur. Alti oameni sunt in familie, cu prietenii… Si la mine vin prietenii dar ca familie sunt mai singur si atunci, ca in fiecare zi, toata recunostinta o indrept catre Dumnezeu”, a explicat Gheorghe Petreus.
Botizeanul si-a transpus toate greutatile si incercarile prin care i-a fost dat sa treaca in volumul „Sublimul suferintei”. Cu modestie, spune ca nu se considera scriitor, insa cei care i-au citit cartea au asemuit-o cu „Jurnalul fericirii” al monahului Nicolae Steinhardt.
Sursa: Andrei Gherghel