Autoritatile de la Kiev au salutat vineri votul „istoric” din Congresul american care autorizeaza livrari de armament spre Ucraina si prevede noi sanctiuni impotriva Rusiei, survenit la patru zile de la intrarea in vigoare a unui armistitiu fragil in estul separatist.
De asemenea, Kievul a indemnat Uniunea Europeana sa mentina optiunea unor noi sanctiuni impotriva Moscovei. Rusia „incearca sa creeze o perdea de fum” asupra rolului sau in conflict, a afirmat la Bruxelles ambasadorul ucrainean, Constantin Ielisiev.
Parlamentari prooccidentali ucraineni s-au aratat incantati de decizia omologilor lor americani, care au adoptat o lege ce prevede noi sanctiuni impotriva Rusiei si ii permite presedintelui Barack Obama sa aprobe livrari de arme letale Ucrainei.
Este vorba de un prim pas simbolic pentru Ucraina, care cauta cu disperare de cateva luni sa-si convinga aliatii sa-i vanda arme pentru a-si dota militarii, mai slab echipati decat rebelii prorusi sustinuti militar, potrivit Kievului si occidentalilor, de Rusia.
Insa votul din Congresul american nu inseamna in mod automat ca Barack Obama va permite livrari de armament fortelor ucrainene. Presedintele american a preferat pana in prezent sa aprobe livrari de material „neletal” Ucrainei, precum radare, binocluri pentru vedere pe timp de noapte sau veste antiglont.
La randul sau, Moscova si-a expimat „regretele profunde” fata de acest text, „adoptat fara dezbatere si un vot real”, a deplans Ministerul rus de Externe.
Textul insa a fost amendat in extremis si nu mai desemneaza Ucraina, Republica Moldova si Georgia cu „statutul de aliat non-NATO”, asa cum se temea Moscova. Potrivit Executivului american, statutul privilegiat acordat Ucrainei nu va aduce nimic in plus Kievului fata de ce beneficiaza deja.
Dublarea bugetului militar
Acest vot intervine in contextul in care ministrul ucrainean al Apararii, Stepan Poltorak, a anuntat ca Ucraina intentioneaza sa recruteze 40.000 de militari in 2015 si sa-si dubleze bugetul militar. In plus, 10.500 de barbati vor fi antrenati pentru a lupta pe baza de contract.
Numarul militarilor va creste anul viitor la 250.000, fata de 232.000, cat este in prezent, si vor fi create noi unitati, inclusiv „forte insarcinate cu operatiuni speciale”.
Intr-o tara aflata la marginea falimentului si care are nevoie urgent de un ajutor de mai multe miliarde de dolari, bugetul militar se va dubla, urmand sa ajunga la 50 de miliarde de grivne (2,4 miliarde de euro).
Pe teren, armistitiul parea, in general, respectat atat de armata, cat si de rebelii prorusi din estul Ucrainei, la patru zile de la intrarea sa in vigoare, in pofida mortii a doi voluntari ucraineni.
Aflat in vizita la Sydney, presedintele ucrainean Petro Porosenko a salutat in cursul noptii de joi spre vineri o „reala” incetare a focului in Ucraina, dupa 24 de ore fara incidente, pentru prima oara in sapte luni, recunoscand totodata fragilitatea situatiei.
Dar vineri, Batalionul Azov, format din voluntari care asigura apararea portului strategic Mariupol, la malul Marii Azov, a anuntat moartea a doi membri ai sai, cazuti intr-o ambuscada in apropiere de Pavlopil.
Dialogul politic, intr-un punct mort
Desi protagonistii afirma ca incetarea focului este in general respectata, cele doua tabere intampina totusi dificultati pentru a ajunge la solutionarea conflictului, soldat pana in prezent cu 4.300 de morti.
O reuniune prevazuta pentru marti la Minsk a Grupului de contact, alcatuit din reprezentanti ai Ucrainei, Rusiei, OSCE si rebeli, a fost amanata. Incertitudinea plana vineri asupra datei la care va avea loc reuniunea.
Rebelii prorusi cer ca negocierile sa ia in calcul „ridicarea blocadei economice” impuse asupra teritoriului aflat sub controlul lor.
Alte solicitari se refera la schimbul de prizonieri si aplicarea a doua legi ucrainene care prevad amnistia pentru unii combatanti rebeli si ofera mai multa autonomie teritoriilor separatiste.
Autoritatile de la Kiev vor in schimb anularea alegerilor separatiste care au avut loc la 2 noiembrie in teritoriile aflate sub controlul rebelilor, ceea ce, fara indoiala, este unul dintre principalele puncte de blocaj.
„Grupul de Contact continua consultarile in vederea gasirii unui acord” cu privire la aceasta reuniune, s-a limitat sa spuna vineri purtatorul de cuvant al diplomatiei ucrainene, Evghen Perebiinis, contactat de AFP.
Sursa: Mediafax