Şeful biroului Brexit din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Adina Bădescu, a declarat vineri că peste 187.000 de cetăţeni români s-au înregistrat în Marea Britanie pentru obţinerea noului statut după Brexit.
„Procesul de înregistrare pentru obţinerea noului statut se desfăşoară în Marea Britanie în parametrii optimi şi înregistrăm la momentul acesta peste 187.000 de cetăţeni care şi-au depus actele, s-au înregistrat pentru obţinerea acelui pre settled status sau settled status. Estimăm că sunt mai mulţi care vor obţine pre settled status decât settled având în vedere că avem o imigraţie regentă în Marea Britanie conectată cu data pe care accesul nostru pe piaţa muncii britanică a fost complet – 2014. Suntem într-un proces de monitorizare continuă în ceea ce priveşte implementarea procesului de înregistrare şi de garantare a drepturilor noastre acolo”, a spus Bădescu, cu ocazia unei mese rotunde cu tema „Impactul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană”, organizată la Biroul de Legătură al Parlamentului European în România.
Ea a precizat că în Marea Britanie sunt înregistraţi 433.000 de cetăţeni români, fiind a doua cea mai mare comunitate de străini.
„E important să ne luptăm pentru protejarea drepturilor celor care trăiesc, muncesc şi studiază acolo. (…) Guvernul britanic ne-a dat asigurări că drepturile cetăţenilor vor fi protejate în toate scenariile, inclusiv în cazul unei retrageri fără acord. Cetăţenii români vor beneficia de un tratament similar”, a spus aceasta, adăugând că Brexit va avea efecte la nivel politic şi economic.
Aceasta a prezentat măsurile de pregătire pentru Brexit, respectiv măsuri legislative, administrative şi de informare.
Bădescu a arătat că măsurile legislative se află în curs de avizare şi se referă la protejarea drepturilor cetăţenilor britanici din România. Astfel, ea a menţionat că, potrivit acestor măsuri legislative, toţi cetăţenii britanici care se vor afla în România după 31 octombrie 2019, dacă va exista un „deal”, aceştia vor putea primi dreptul de rezidenţă temporar pentru o perioadă de 5 ani în urma depunerii unei cereri, iar în acest mod toţi cetăţenii britanici rezidenţi în România la momentul Brexit vor putea aplica la împlinirea perioadei de 5 ani pentru dreptul de şedere pe termen lung.
Adina Bădescu a menţionat că măsurile administrative vizează suplimentarea personalului vamal cu 200 de posturi, dar şi pe cel al Agenţiei Naţionale pentru Medicamente.
„Campania de informare a cetăţenilor români va continua astfel încât să se poată înregistra pentru obţinerea noului statut”, a adăugat şeful biroului Brexit din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni, Cristian Pârvan, a arătat că, potrivit unui sondaj în rândul IMM-urilor, din 55 de răspunsuri 35 au spus că nu sunt afectate de Brexit. El a susţinut că ieşirea Marii Britanii din UE va avea efecte în România.
„Pentru că mediul de afaceri lucrează cu banii, Brexitul pentru mediul de afaceri din România global, IMM-uri şi corporaţii are un efect negativ la prima citire, în sensul că din 4 miliarde comerţ cu Marea Britanie, import-export, e ţara cu care România are un excedent comercial. Având în vedere că noi ca ţară avem un deficit la balanţa comercială, o ţară cu care avem excedent de peste 1 miliard de euro înseamnă că se va adăuga la deficitul comercial al României. (…) Global, e clar că vom avea un impact”, a explicat el, pledând pentru participarea României la cât mai multe proiecte europene.
Subsecretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Victor Ionescu, a afirmat că la nivelul ministerului a fost organizat un mic compartiment pe zona de Brexit, iar în prezent ministrul Natalia Intotero se află în Marea Britanie pentru campania de informare a românilor care se află în UK.
„Am avut în vedere să informăm cât mai mulţi români din Regat, dar şi pe cei din ţară. Comunicarea online a fost destul de bună. (…) Cifra de 200.000 de oameni care au accesat platforma este optimistă”, a mai spus Ionescu.
Decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, Alina Bârgăoanu, a subliniat efectele negative ale Brexitului.
„Brexitul, chiar dacă nu se întâmplă deja, s-a întâmplat în termeni de consecinţe şi reprezintă o mare pierdere pentru Marea Britanie, pentru UE, pentru ideea de Uniune şi pentru întreaga lume transatlantică”, consideră ea.
Consilierul preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Lazăr Comănescu, a susţinut că există o „plasă de siguranţă” în cazul cetăţenilor din Marea Britanie, însă el a menţionat că Brexit va avea efecte economice în România şi a dat ca exemplu fabrica de autoturisme Ford, susţinând că ar putea exista efecte în ceea ce priveşte locurile de muncă.
„Indiferent de ce se întâmplă, un Brexit a avut loc. (…) Indiferent de cât acţionăm noi şi e foarte bine că acţionăm până la urmă cu siguranţă ce se va conferi celorlalţi cetăţeni europeni din cei 27 de acele lucruri vor beneficia şi cetăţenii români. (…) Avem o plasă de siguranţă, ceea ce vor avea ceilalţi cetăţeni europeni vor avea şi cetăţenii români”, a explicat Comănescu.
El a spus că va exista şi o diminuare bugetară la nivelul UE după Brexit. „Brexit are şi efecte pozitive: sporirea conştientizării necesităţii ca UE să acţioneze mai unitar”, este de părere Comănescu.
Europarlamentarul Clotilde Armand a prezentat rezoluţia adoptată săptămână trecută de Parlamentul European cu privire la Brexit. „Brexit nu se poate produce fără un acord. (…) Eu cred că Brexitul va eşua”, a mai spus europarlamentarul.
La masa rotundă a participat şi şeful Biroului PE în România, Mihai Roşioru.
„Se pare că acest Brexit are un efect de contagiune şi probabil că în viitor alte state membre care vor cocheta cu ideea de a părăsi UE vor învăţa ceva din această experienţă şi probabil vor fi mai înclinate să caute soluţii”, a menţionat Roşioru. AGERPRES
– Servicii de creare site web
