Ramasite din Maramuresul autentic au fost impreunate, ca intr-un puzzle, duminica la Hoteni, unde sub umbra tanjelei instrutate cu crengi de mesteacan si stergare brodate s-au adunat si tarani, si domni, si politicieni, dar si turisti veniti sa il serbeze pe cel mai harnic gospodar din sat. Anul acesta a fost ales un tanar de numai 24 de ani, care si-a dobandit popularitatea printre oamenii de pe Valea Marei si Cosaului nu neaparat pentru ca ar fi iesit primul la arat, cum cere obiceiul stramosesc, ci pentru ca intruneste calitatile fermierului european, pe care autoritatile de la Bucuresti vor sa le impuna tuturor taranilor romani.
In jur de 10.000 de oameni, potrivit estimarilor jandarmeriei, au fost prezente la Tanjaua de la Hoteni, desfasurata duminica in localitatea apartinatoare de comuna Ocna Sugatag. Pentru cei mai batrani obiceiul agrar a starnit nostalgii, pentru turisti si tineri a fost un spectacol trait pe viu, iar pentru politicieni un bun motiv de campanie electorala.
Sarbatorirea primului gospodar nu e nicaieri in Maramures atat de impresionanta ca la Hoteni, unde de 39 de ani incoace se face in mod organizat. An de an, la fiecare editie se aduna lumea si tara, dar parca in 2007 a fost mai multa ca oricand, poate si datorita mediatizarii de care a avut parte. De altfel, printre invitati au fost o multime de straini, unul venit chiar din indepartata Japonie, care au tinut sa imortalizeze momentul.
Obiceiul agrar s-a transformat in spectacol artistic
Obiceiul agrar prin care este cinstit barbatul cel mai harnic dintr-o localitate, care isi pretuieste pamantul cum nu o fac altii, nu este singular, pentru ca si in alte zone ale Maramuresului istoric au loc celebrari asemanatoare, doar ca, de exemplu, la Surdesti aceste poarta denumirea de ”Udatoriu” sau ”Udatorul”. Atat la Hoteni, cat si in alte parti traditia a persistat, insa a fost adaptata vremurilor in schimbare.
Totusi, la Hoteni, tanjaua, adica jugurile legate unul de altul si ornate cu cregi de mesteacan inalte de doi metri, stergare cusute cu mana si clopotei, a ramas ca acum 20-30 de ani. Feciorii satului au invatat de la tatii si bunicii lor cum sa o impodobeasca cat mai frumos, dar si cum sa o faca mai usor de purtat pe umeri. De la ”angrenajul” acesta provine si numele serbarii populare, altadata ritual si care acum este prilej de balci.
Anul acesta, Tanjaua a fost incarcata de semnificatii europene, dar si politicianiste tinand cont de timpul ramas pana la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Savoarea serbarii a existat chiar si in aceste conditii, desi a fost nefiresc sa vezi alaiul de sateni imbracat in straie populare incadrat de jandarmi in uniforme si cu bastoane la brau.
Acesta a fost doar un semnal asupra viitorului Tanjelei. Un al doilea a venit chiar de la ministrul Decebal Traian Remes, prezent la serbare, care a spus ca aceasta ”e a lui Iorgulescu (n.r. – ministrul culturii)” si ca nu e de apanajul agriculturii, chiar daca punctul de plecare este pamantul si taranul maramuresean. Seful Centrului Creatiei Populare Maramures, Stefan Maris, nu se impotriveste pastrarii obiceiului agrar ca spectacol, aratand ca si asa maramuresenii risca sa isi piarda traditiile din cauza agresiunii culturii occidentale.
Ministrul agriculturii s-a ospatat cu feciorii care au tras in jug
Vasile Bozai este un tanar frumusel de 24 de ani, masterand si holtei pe deasupra, care a fost ales anul acesta sa urce in tileguta trasa de 12 flacai inhamati la tanja. Duminica dimineata, acasa la el s-a adunat aproape tot satul, dar si oaspeti de rang, cel mai mare dintre toti fiind ministrul agriculturii, Decebal Traian Remes, pus in capul mesei impreuna cu feciorii care urmau sa il poarte pe sarbatorit pana ”la apa”, in locul numit Darasca, pentru a-l uda cum cere ritualul.
”O mancat slanina, branza, sarmale. N-o refuzat nimic. Toate i-o placut”, a spus Maria Bozai, mama tanarului la a carui casa s-a format alaiul. Femeia, o taranca de 45 de ani cu obrajii inca rumeni, a fost foarte mandra dar nu pentru ca ministrul i-a trecut pragul, ci pentru succesul fiului, mai ales ca e singurul copil al familiei. ”Tot ce am facut, pentru el am facut. L-am ingrijit, l-am trimis la scoala. O facut facultatea, apoi s-o apucat de masterat. De la 19 ani si-o deschis o firma si pot sa zic ca ii merg bine afacerile. Are angajatii lui. Se ocupa cu de toate. Acum a intrat in constructii si l-a bagat si pe sotul meu, care are experienta in constructii”, a spus extrem de incantata Maria Bozai.
Tot drumul spre Darasca a mers in urma tilegutei pe care a fost asezat baiatul ei, alaturi de grupul de taranci care le cantau tinerilor inhamati in jug, in locul boilor. ”Le cantam sa nu li se para lung drumu’ si sa le treaca de urat”, a spus una dintre ele. Glasurile lor au mai adus alinare, dar nu le-a usurat drumul celor 12 flacai. Ei au avut de carat in spate, vreo 3 kilometri, cam 25 de kilograme, cat cantarea jugul cu tot cu ”bretelele”, cum li se spune ornamentelor confectionate chiar de ei din crengi mari de mesteacan si care au fost prinse deasupra jugurilor.
Mai indaratnici decat boii, feciorii au fost indrumati cu biciul fie pe spate, fie pe picioare de un ”pogonici”, a carui grija a fost ca tanjaua sa nu o ia pe aratura. Transpirati, baietii se incurajau unii pe altii si se gandeau la rasplata care le-a fost promisa pentru duminica seara de sarbatorit: mancare, bautura si, bineinteles, fete bune de jucat la hora.
Sarbatoritul a calcat pe urmele tatalui dupa 30 de ani
Batranii satului, care l-au si ales pe Vasile Bozai ca prim-gospodar, nu au stat nici ei degeaba, pentru ca tot drumul pana la paraul din Darasca nu l-au scapat din ochi pe sarbatorit, care a incercat de cateva ori sa fuga de pe tileguta. Traditia spune ca daca ajunge la apa si se spala singur cei care trebuie sa plateasca petrecerea de dupa ceremonie sunt flacaii, iar daca nu scapa este bun de plata pentru toata lumea.
”Incerc sa fug, dar nu tare”, a spus Vasile Bozai intr-o pauza ceruta de flacaii insetati de greutatea jugurilor si soarele arzator. S-a pregatit sa dea de mancat si baut tuturor, astfel incat nu a fost motivat sa scape. Mama lui chiar a spus ca ”doara e patron si are de unde”, insa nu s-a gandit neaparat la bani, ci la cinstea care i s-a facut baiatul ei. Acesta a fost propus drept cel mai harnic om din sat inca de anul trecut, dupa cum a spus Maria Bozai. ”N-o avut vreme ca o avut de invatat”, a spus femeia grijulie, mai impacata acum ca fiul a absolvit facultatea intre timp.
Baiatul ete considerat si o ”partida buna”, iar mama lui este convinsa ca dupa tanja sigur se va insura. De altfel, fetele i-au dat tarcoale lui Vasilica, cum a fost alintat de prieteni si familie, dar acesta a fost prea ocupat cu altele ca sa mai vada ocheadele care i se faceau. A fost nevoit sa urce pe scena, alaturi de toti politicienii veniti la tanja, si sa le asculte discursurile. Ca pe vremuri, el a fost premiat cu o diploma de ”cel mai harnic gospodar” de seful directiei agricole.
Cu o sinceritate dezarmanta, tanarul a recunsocut ca daca in copilarie important pentru el era sa fie taran autentic, iar in adolescenta prioritatea i-a fost scoala, acum pune pe primul loc afacerile, confirmand intr-o oarecare masura schimbarea de mentalitate care se petrece in satele din Maramures. In urma cu 31 de ani tatal sau, Ioan Bozai, a fost declarat si el primul gospodar din Hoteni intr-adevar pentru ca a iesit cel dintai la arat, dar acum batranului nu i s-a parut deloc nefiresc sa i sa alature fiului in afaceri.
Citeste si:
Budesti, Sarbi, Breb si Hoteni sunt propuse destinatii turistice de excelenta in Europa
17 martie 2008
Foto: (c) eMM.ro
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
