La 8 dimineata traversam podul peste raul Cavnic la Copalnic (25 km din Baia Mare spre Targu Lapus). Parcam in apropierea bisericutei de lemn cu turla bulbucata de influentele barocului (ca la bisericile de lemn – monument istoric -din Laschia sau Valea Chioarului de exemplu). Suntem la confluenta vaii Domosa cu raul Cavnic mal stang. De aici o luam pe valea Domosa (in amonte), initial pe malul geografic drept, mai apoi pe cel stang. Urmam serpentinele splendidului drum (recent declarat judetean) amenajat ca atare, care in 6 km si 1 3/4 ore de talpuiala vioaie ne conduce in neasemuit de pitorescul Copalnic Deal marcat de o succesiune de catune, gospodarii izolate, raspandite pe versantii cu pruni si peri stufosi sau acaparati de carpen fag, mesteceni si ciresi salbatici.
Murgul – Autor: Lucian Petru Goja
Versanti-s apropiati, extrem de povarniti si taiati de paraie cu albii in praguri. Feeria imagistica debuteaza o data ce soarele-si arunca sulitele peste fagetul argintat de chiciura si cele dintai gospodarii din stanga vaii.
Urme de caprioara se strecoara pe sub gardurile din cabluri ruginite, mai sus din lobe sau parghii.
Inainte de-a face ultima volta spre Coplanic Deal, in dreapta, ne inmarmureste un diafan palc de zada imbracat in chiciura poleita de soare.
Apar cele dintai gospodarii chiorene razlete care datorita tuguiatelor sarpante din goz (paie de grau) dau impresia unei fericite ilustratii de basm.
Gardurile afund ingropate in nea prin care razele soarelui creaza maiestre ritmuri grafice ne impresioneaza.
Regalul propriu-zis se declanseaza imediat ce ajungem pe culme, la raspantia drumului ce-o ia spre est pentru a ajunge in Preluca Veche, si sud-vest, continuand spre Preluca Noua si Aspra.
Doi molizi inegali strajuiesc spre stanga miniaturalul cimitir.
In fundal e chilugul deal Poieni, la dreapta gospodaria unei septuagenare.
Un cotet pentru porci confectionat din groase lodbe (bucată lungă de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac) trainice de stejar, casa cu sarpanta tuguiata acoperita cu goz, prispa ingusta, lipita cu lut, totul troienit de neaua cu aspect de imaculata frisca. Ferestrele mici cu tocuri din patinat de decenii lemn de brad.
Vizavi e o casuta mai recenta in care locuieste batrana chioreanca, cu prispa ocrotita de mici ferestre de sticla.
Spre sud, la circa 70-80 m a aparut in ultimii doi ani o etajata vila.
Batrani pruni sunt ostaseste aliniati de-o parte si alta a drumurilor. Alti pruni, uneori tineri, contureaza proprietati care nu au fost colectivizate vreodata.
Clai burduhanoase se aciueaza printre palcuri de pruni, batrane spaliere de invartosata vita de vie anticipeaza prispele stravechilor case.
Copii rumeni si zglobii ies la sanius, unii cu schiuri si un singur bat lung de alun punctand abil traseul.
Tinere mame isi insaniaza infofolitele progenituri dragalase.
Murgi ori roibi inzorzonati cu struti de lana si salbe de zurgalai, trag sanii cu infoiate legaturi de parfumat fan pe care sed glumind si razand familiile ce merg la biserica.
Soare, azur infinit treptat decorat de migrand-albele caravele vaporoase ale norilor.
Magice fumuri se contureaza divin deasupra sarpantelor de mana nevazutului dar omniprezentului demiurg. Valcele afunde conturate de huceaguri de porumbele, aluni, paducei, impenetrabile carpinisuri degenereaza medievale tonuri de sepia.
Dulai pasnici ocortesc frecventele tarcuri in care rumega mici ciopoare de oi turcane. Mieii inca n-au aparut pe-aici, fatarile-s ancestral stabilite in functie de sarbatoarea Pastelui.
Taluzurile si drumurile neumblate sunt crunt viscolite, pe-alocuri cu cornise si troienite.
ARO-urile si IMS-urile au facut treptat loc mai dotatelor 4×4 second hand occidentale, ori extrem orientale. Circula si profund ruginit-cotruitele Dacii dar strasnic incaltate cu lanturi, alaturi de VW Golf, Ford-uri imense, Opel-uri…Globalizarea paste pana si cumintele Chioar, pana nu demult traditional.
O luam spre Aspra urmarind unduirile, suisurile si coborasurile drumului. Admiram un mic stol de presuri ce scurma-n podina unei clai de fan abia duse apoi zboara, parca pentru a ne poza, intr-un tanar prun de unde-si arata pieptul si pantecul galben-auriu.
O sura tuguiata la stanga, cu spatele din lodbe de stejar pe care atarna-n conservare patru roti de caruta.
Ciopoare gaini si rate, nici tipenie de localnici. Sunt plecati la sfanta liturghie.
Niste baietani de indica obarsia Vaii lui Craciun serpuind spre Aspra.
Dincolo de ea, intr-un palc de molizi, se iveste turla argintie a bisericii vechi din Preluca Noua.
E nespus de dificil sa descrii sugestiv, coerent si plastic gospodariile izolate, punctate pe versanti sau grupate pictural. Nu sunt mai mult de 10-12 la un loc.
Suim intr-o culme pe care supravietuiesc cateva case, suri si grajduri vechi strategic aciuate la poale de ciresi, pruni, mesteceni si stejari.
Mergem o vreme-n platou, in fine coboram spre raspantia cu drumul ce duce-n Intrerauri la dreapta si inainte catre Aspra si Codrul Butesei.
Cimitirul rusilor apare la urmatoarea raspantie, in huceagul dens de salcami, acolo unde drumul catre Aspra o ia la stanga (sud).
Un pin negru argintat de chiciura strajuie crucile, majoritatea butucanos-trainice, din lemn, ale micutului cimitir.
In el, alaturi de localnici chioreni, au fost pusi sa-si doarma eternul somn etnici ucrainieni ce au lucrat in urma cu-n secol la exploatarea padurilor ce acompaniaza Defileul Lapusului si Cavnicului.
Drumul ia aspectul unui ingust sleau strajuit la dreapta de codrul de foioase.
La stanga e livada cu gospodaria solitara dotata cu de toate si nelipsitul grajd cu sarpanta tuguiata drapata cu somoioage de paie innegrite de vremi peste care s-a asternut caciula alba de frisca.
De aici admiram sulita noii biserici gerco-catolice sfintita-n deal de vreo doi ani, care deserveste credinciosii din Codru Butesei, Aspra si Preluca Noua.
Departe, dincolo de dealul Colnic, raul Lapus, Cetatea Chioarului si Berchezoaia ne atrage atentia o trapezoidala piramida impadurita partial.
E Cornul Plesii urmat de Prisnelul Varaiului si Valisoara.
La dreapta sa un muncel impadurit-tuguiat domina Curtuiusul Mare si Fericea.
Hat departe, albit de nea, e Mesesul si-apoi santinelele est-nord-estice ale Apusenilor.
Fagii uriasi de deasupra drumului, incarcati de chiciura, confera ansamblului o nota de pur ireal.
Coboram din culme si trecem pe langa alte gospodarii traditionale.
Unele dintre ele au fatadele lipite cu lut peste peretii de lemn, spoite-n albastru ultramarin si pe-alocuri decojite.
Soarele cald a inmuiat treptat troienele.
Apar livezi batrane si tinere de pruni, rare ori salbaticite, devenite perie si peri falnici cu scoarte-ntunecate.
Alte suri cu usi de brad imense, ornate migalos cu un extraordinar simt estetic.
O casa batrana e gata sa se naruie. Sub streasina sa e pitita o cosnita de papura impletita si-apoi lipita cu lut, pentru albine.
Langa ea batatorul din lemn de fag pentru lautul hainelor la rau.
Pe prispa lipita cu lut pe care s-au exfoliat straturi de lipitura si spoiala ultramarina, un grosolan faras, din lemn se odihneste.
Spalierul cu vita de vie salbaticita s-a prabusit definitiv sub povara serpilor incarcati de rod.
Spre sud, dincolo de raul Lapus, se contureaza minunatele dealuri impadurite apartinand de Vima Mica si Mare, Rapa Vimei si o cariera de andezituri.
Tot intr-acolo dar mai aproape, la niciun km, e Aspra cu gospodariile grupate in jurul celor doua biserici ortodoxe.
Una e straveche, din lemn si cu peretii lipiti, spoiti ultramarin, cu sarpanta neagra-sindriluita, cealalta mai noua, zidita, trainica dar micuta, adaptata logic redusei comunitati, cu turla argintata de galvanizata tabla, mai rezistenta.
Dupa 5 ore de la plecare o intalnim pe mama celebrului pictor maramuresan Aurel Dan (care a implinit in 6 februarie 61 de ani).
Dansa ne da relatii privind zona.
In dreapta, spre sud-vest, se intrevad gospodarii sporadice din catunul Sehelbe.
Voiam ca din Aspra sa coboram spre puntea Lapusului legand aceasta zona chioreana de Salnita.
Din pacate, acum nu exista o poteca batatorita, e destul de tarziu si neaua e mare …altadata. Pacat.
O luam spre Preluca Noua.
Urmam pret de-un ceas poteca scolarilor din Aspra spre scoala cu clasele I-VIII.
Traversam afunda vale Craciun.
Ce efort zilnic, repetat de doua ori, trebuie sa faca acesti copii pentru a accede la tainele buchiei si invataturii. Nici nu-mi vine sa ma gandesc la o ploaie torentiala, ninsoare violenta, ger si viscol.
Aici am campat in urma cu vreo 6-7 ani, prin luna mai, cu Papa si Iancsi. Am fost surprinsi de-o teribila aversa ce ne-a murat pana la piele a doua zi, vreo 10 km pana-n Coplanic.
Suim poteca costis.
Admiram in dreapta un palc de ienuperi tipici pentru Defileul Lapusului si un pin tanar, cu totii proiectati pe cerul albastru.
Iesim apoi la o gospodarie marginasa din Preluca Noua.
Imediat dam in drumul circulat cat de cat.
La ora 14,30 suntem in dreptul bisericii din Preluca Noua, precedata de-o neinspirata poarta pseudo-maramuresana.
O poarta mai acatarii daltuita-n stejar masiv, voit autentic maramuresana, defineste intrarea unei gospodarii instarite si relativ noi.
E 15,10. Norii aducatori de zapada invadeaza treptat cerul. La vest-sud-vest incep magiile crepusculare.
Suntem din nou in Copalnic Deal. Langa barul-magazin sunt parcate trei autoturisme. Altele suie dinspre Copalnic sau vin dinspre Aspra.
Tinerele mamici si-au scos odraslele la cea de-a doua repriza de sanius.
Noi o luam repejor la vale, urmariti de apusul soarelui care invioreaza valea Domosa scaldand-o-n auriuri.
Departe, spre nord, admiram varful Mogosa si platoul vulcanic al Gutaiului.
In 1,2 ore ajungem in Copalnic.
Deviem putin peste puntea vaii Domosa la bisericuta de lemn.
Prin fata bisericutei suie spre sud-vest un drumeag ce leaga Copalnicul de Copalnic Deal, o vreme pudrat gros cu rumegus drept antiderapant, in continuare troienit, accesibil abia de primavara.
Apele raulului Cavnic parca s-au mai umflat dar sunt la fel de cristaline si intr-un fel pure.
Pornim spre casa cu tolba plina de imagini fascinante, martori ai unui prezent ce se scurge prea repede.
Incredibil, am talpuit azi mai bine de 24 de km.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
