In cativa ani, in Maramures ar putea sa se dezvolte o adevarata industrie a gunoaielor, care i-ar putea imbogati pe cei care vor avea puterea financiara, dar mai mult ca sigur si politica sa investeasca in colectarea, depozitarea si reciclarea deseurilor, care de la an la an sunt tot mai multe si in judet.
Oameni de afaceri care sa investeasca in acest domeniu de activitate sunt, desi sumele necesare sunt de ordinul milioanelor de euro. De exemplu, in Oradea – unde functioneaza una dintre putinele rampe de gunoi ecologice – s-au cheltuit peste 20 de milioane de euro doar cu amenajarea si utilarea acesteia, perioada de amortizare a investitiei fiind estimata la 20 de ani. Ar fi de precizat insa ca si taxa de depozitare pe rampa bihoreana este de 14 euro pe tona, dublu poate chiar triplu fata de cheltuielile avute de o firma de salubrizare dintr-o localitate mai amarata.
Mizeriile maramuresenilor sunt ca si mierea pentru unii oameni de afaceri
In municipiul Baia Mare, concurenta a aparut deja. Drusal, societatea locala de salubrizare care pana acum cativa ani functiona ca serviciu in subordinea primariei, si-a vazut amenintata pozitia de intrarea pe piata a unui ”jucator” important, si anume Rosal-ul lui Silviu Prigoana. Traditia si bunele relatii au contat insa, astfel incat Drusal a reusit sa semneze un contract pe opt ani cu primaria municipiului, care ii va aduce in continuare profit. Miza ar putea fi insa in afara judetului, pentru ca gunoaie se aduna si la Tautii Magheraus, si la Grosi, Seini, Baia Sprie ori Borsa.
La nivelul Consiliului Judetean Maramures se schiteaza la ora actuala un plan pentru managementul deseurilor care ii va obliga pe toti operatorii locali sa se alinieze la cerintele Uniunii Europene in cazul in care vor dori sa functioneze si pe mai departe. Asta va presupune bani multi si, bineinteles, o triere economica a societatilor care acum aduna deseurile cu tractorul si le arunca langa cea mai apropiata vale.
Proiectul este unul de anvergura si nu va putea fi realizat decat in patru-cinci ani, poate chiar mai mult. Autoritatile judetene mizeaza pe obtinerea rapida a fondurilor europene, mai ales ca oficilii de la mediu au fixat termene precise pentru inchiderea vechilor gropi de gunoi.
Gropile de gunoi vor fi inlocuite cu centre de management a deseurilor
Rampele deschise in Maramures trebuie inchise treptat, termenul cel mai indepartat avandu-l cea din Sighetu Marmatiei si cea de la Satu Nou (aprox. 12 hectare) – unde sunt depozitate gunoaiele adunate din Baia Mare. Acestea doua, desi considerate poluante, vor putea functiona pana in 2017, data dupa care urmeaza sa fie ecologizate si tinute sub observare timp de 30 de ani. In locul actualelor rampe se vor deschide doua depozite ecologice sau centre de management a deseurilor – cum sunt denumite in acte, unul la Somcuta Mare spre Valeni (aprox. 15 hectare) – pentru partea de sud a judetului, iar altul la Viseu de Sus (aprox. 12 hectare) – pentru Maramuresul istoric.
Pe langa acestea, in mai localitati se vor infiinta statii de transfer, pentru ca normele prevad ca deseurile sa nu fie transportate pe distante care depasesc 40 de kilometri decat in conditii stricte. Astfel de puncte urmeaza sa apara la Sighet, Petrova, Dragomiresti, Borsa etc.
Salubrizarea ar putea deveni serviciu judetean de utilitate publica
Graziella Bolma, director al Directiei Tehnice din cadrul Consiliului Judetean Maramures, a precizat ca in cursul saptamanii viitoare vor avea loc noi discutii cu reprezentantii firmelor care ofera consultanta pentru realizarea planului privitor la managementul deseurilor. Ea a precizat ca se lucreaza la realizarea studiului de fezabilitate, un punct important in realizarea documentatiei fiind costurile finale nu neaparat pentru punerea in practica a proeiectului, ci ale taxei de salubrizare pe care vor fi pusi sa o plateasca maramuresenii.
”Gradul de suportabilitate la cetateni este extrem de important. Vom merge pe solutia cea mai eficienta. Valoarea proiectului ar fi de 34,5 milioane de euro pentru ca oamenii sa poata suporta taxele. S-ar putea merge insa si pe tarife diferentiate, cu o anumita valoare in mediul urban si cu o alta in mediul rural”, a precizat directorul tehnic al Consiliului Judetean Maramures. Potrivit declaratiilor Graziellei Bolma, 5-10% din costul proiectului ar urma sa fie asigurat din bugetul administratiei judetene, aproximativ 80% din finantare europeana, precum si cu bani de la guvern. Momentul obtinerii fondurilor este inca departe, pentru ca planul judetean de gestiune a deseurilor este o schita perfectibila.
”Pana la finalul anului proiectul trebuie finalizat, trebuie sa aiba loc licitatia si trebuie desemnat castigatorul ofertant. Anul viitor ar trebui sa inceapa lucrarile. Este un proiect costisitor si de amploare.” Dupa realizarea lui, salubrizarea Maramuresui ar fi serviciu de utilitate publica in subordinea administratiei judetene, insa activitatea va putea fi concesionata unei firme private care sa se ocupe mai ales de intretinerea rampelor ecologice. Intre firmele de salubrizare se prefigureaza, asadar, o batalie acerba pe gunoaie.
Un baimarean produce anual 500 de kilograme de gunoi
Maramureseanul de rand va fi partas si el la lupta, pentru ca se anunta o majorare considerabila a tarifelor la salubrizare. Potrivit lui Ioan Cardos, sef sectie in cadrul societatii Drusal Baia Mare, preturile s-ar putea dubla, chiar tripla. ”Costurile vor creste. Daca acum taxa de salubrizare este de 6,7 euro de persoana pe an fara TVA, in conditiile modernizarii ar putea ajunge, in cea mai optimista varianta, la 23-25 de euro pe an de persoana”, a aratat el.
Problema este ca nici preturile de acum nu le convin baimarenilor, din moment ce numarul datornicilor si al celor care nu au contract de salubrizare este foarte mare. ”Noi nu putem taia robinetul, ca si cei de la gaz ori apa. Nu putem lasa mizeria in mijlocul strazii”, a spus Cardos. El a aratat ca doar 60% din populatia municipiului are contract de servicii cu Drusal, precizand ca sunt cartiere intregi, inclusiv cele recent aparute inspre Dura sau Valea Borcutului, unde nu s-a solicitat salubrizarea.
De mentionat ca Baia Mare este principalul generator de deseuri, cantitatea colectata lunar din municipiu fiind de circa 50.000 de metri cubi, din care peste 30.000 mc e menajera. Potrivt datelor oficiale, un baimarean produce pe an 1 metru cub de gunoaie, echivalent cu 500 de kilograme. In orasele mari, cantitatile sunt mai mari, de 1,4-1,5 metri cubi.
Prognozele privitoare la cresterea tarifelor sunt mai mult decat ingrijoratoare, tinand cont ca sumele necesare pentru achitarea cheltuielilor de intretinere a locuintei (gaz, apa, curent, telefonie, salubrizare etc.) vor creste constant fara ca veniturile maramuresenilor sa tina pasul cu scumpirile.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
