Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a solicitat în data de 20 iulie Ministerului Educației și Ministerului Finanțelor rectificarea pozitivă a bugetului pentru burse studențești cu 35.987.463 de lei, pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Declarațiile fulminante nu acoperă lipsa măsurilor concrete luate pentru studenți, iar, în acest context, ANOSR solicită prim-ministrului României, domnul Florin Cîțu, și ministrului educației, domnul Sorin Cîmpeanu, să asigure suplimentarea fondului de burse pentru studenți în măsura solicitată de ANOSR. În caz contrar, este important de semnalat faptul că fie se va încalca legea prin menținerea unui cuantum minim al burselor sub cerințele prevăzute de lege, fie s-ar ajunge la premiera istorică a scăderii numărului de studenți bursieri.
Măsura ar fi, de altfel, un mesaj îndelung așteptat din partea actualului Guvern pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu și de viață ale studenților din România, beneficiarii unui sistem de învățământ lipsit constant de finanțare și aflat în pozițiile inferioare în clasamentele europene în cvasimajoritatea statisticilor care vizează studenții.
Ca urmare a solicitărilor ANOSR, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior a apreciat în decembrie 2020 cuantumul minim al bursei pentru orice student din România la 700 de lei/lună, față de 580 lei/lună. Prin urmare, la momentul de față, pentru anul universitar 2021 – 2022 există trei variante la îndemâna Guvernului:
a. Majorează subvenția cu 41 de lei/lună, și respectă creșterea cuantumului unei burse la 700 de lei, fondurile alocate burselor pentru 2021 crecând cu 35.987.463 de lei;
b. Ignoră hotărârea plenului CNFIS și „dă liber” la încălcarea prevederilor Legii Educației Naționale, conform cărora bursa trebuie să acopere cel puțin cheltuieli de masă și cazare, menținând subvenția de burse și cuantumul minim al unei burse, în ciuda faptului că acest cuantum minim nu acoperă cheltuielile de cazare și masă, conform prevederilor legii;
c. Stabilește creșterea cuantumului unei burse, dar fără a modifica subvenția de bursă, ceea ce ne-ar duce în situația lamentabilă și o premieră istorică în România ca Guvernul să determine scăderea numărului de studenți beneficiari de bursă, cu implicații vădite de încălcare a angajamentelor luate de România la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, ar reprezenta o încălcare a angajamentelor de creștere a echității învățământului superior luate în cadrul Conferinței Ministeriale de la Roma a Spațiului European al Învățământului Superior (SEIS), a angajamentului asumat prin proiectul de țară „România Educată” al Președintelui României și în Programul de Guvernare. Această variantă ar presupune o dezafiliere profundă a statului român față de principiile și valorile la care s-a angajat la nivel internațional, o încurajare a abandonului universitar și un mesaj de dezinteres față de premierea studenților cu performanțe.
Fără doar și poate, soluția pe care trebuie să o aleagă Guvernul în această situație este evidentă. Bursele, indiferent de specificul lor, reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care statul român stimulează performanța, respectiv sprijină o cât mai mare incluziune socială a studenților și potențialilor candidați pentru a accesa, parcurge și finaliza studiile în cadrul învățământului superior. Totodată, între acordarea unei burse sociale și performanța academică există o relație semnificativă, cu alte cuvinte, studenții care beneficiază de burse sociale sunt într-o măsură mai mare integraliști și se confruntă cu mai puține probleme pe parcursul de studiu.
În același timp, relevanța acordării sprijinului financiar studenților din mediul rural este susținută și prin faptul că ponderea beneficiarilor de bursă socială dintre absolvenții de liceu din mediul rural este semnificativ mai mare decât în cazul absolvenților de liceu din mediul urban, astfel determinând creșterea accesului tinerilor din mediul rural la învățământul superior. Nu în ultimul rând, bursele vor reprezenta principalul punct de sprijin pentru studenți în contextul întoarcerii la învățământul față-în-față, ținând cont de problemele sociale și economice cu care aceștia se confruntă.
„Ne aflăm în fața unui nou test pe care Ministerul Educației și Guvernul îl au în privința angajamentelor luate. În urmă cu câteva săptămâni, Guvernul își asuma prin memorandum proiectul <