„Timpul nu stă pe loc. Ştii mai multe decât Pitagora şi cazi la bacalaureat.”

Fiind primul examen decisiv din viața fiecărui elev, frica de a-l pica era vie și atunci, îmi amintesc cum ne panicam pentru că unii dintre noi nu reușisem să trecem o dată și bine prin toată materia. Erau și colegi care nici nu începuseră să învețe și mai era o săptămână până la bac. În același timp, știu că pe oricare dintre colegii mei de clasă i-aș fi întrebat ceva din vreo materie, aveau habar despre ce e vorba și cu toții eram capabili să purtăm o conversație satisfăcătoare despre operele literare, geografia sau istoria țării noastre, spre exemplu.

Din cei 28 de colegi de clasă, toți  am luat bacul cu note rezonabile, majoritatea de peste 9, cu ușurință și fără să avem nevoie de pile, bani pentru șpagă sau căscuțe de copiat.

Sunt curioas cum va fi în acest an rezultatul la nivel național pentru că după terminarea fiecărei sesiuni, am impresia că mai rău de atât nu se poate. Cu toate acestea, am început să nu mai fiu șocat de rezultatele teribil de nesatisfăcătoare din ultimii ani, în special de când asist la moartea României cauzată de politicieni agramați, inculți, falși moraliști și hoți. Apropo, luni a fost proba scrisă la Limba și literatura română și sper ca cel mai slab elev să fie mai bun decât doamna premier.

Bănuiesc că s-a copiat și în anul meu, cu tot cu video, că au fost pile și șpăgi cu sutele. La română a fost un subiect simpul dar complex, care iți oferea o mare libertate în alegerea subiectelor, dar după cum au spus marii profesori universitari: „Cu cât cerința este mai ușoară, cu atât corectarea va fi mai drastică.” Și din păcate am cunoștințe care nu citeau cursiv în clasa a douăsprezecea dar cu toate acestea, au bacul promovat și în continuare nu citesc cursiv în dulcea limbă românească.

Mulți ajung, după doipsrezece ani de dormit în bancă pe banii statului, să doarmă în sălile parlamentului. Sau să vorbească fără noimă. Și să conducă oile fără bac și educație.

Vorbind cu o prietenă de pe clasa a 12-a, care în aceste momente susține ultima proba a bacului, am fost uimit de negativismul cu care privea următorii ani din viața ei. Elevă de nota 10, a mărturisit că vrea să se facă profesoară, să îi ajute pe copii și să ofere ceva mai mult decât a primit ea în 12 ani de școală. „Am profesori care abia știu vorbi bine, am profesori care sunt corectați de elevi în clasă. Ce pretenții mai putem să avem? La acest examen cum se vor descurca colegii mei care s-au bazat doar informațiile predate de acești profesori?” m-a întrebat Andreea.

Și da, din păcate sistemul de educație, sistemul formator pentru nația noastră are imense deficiențe. Iar aceste lucruri negative sunt încurajate de politică prin numirile directe a directorilor de școli și licee, prin favorizarea unor persoane în detrimentul altora, prin reducerea anumitor sume destinate educației și lista poate continua.

Din curiozitate, scriind acest material, am verificat CV-ul doameni premier. Ce am descoperit un amănunt care m-a șocat. Dânsa a fost profesoară de limba română timp de 8 ani în orașul Videle. Cu siguranță atunci când a fost numiă, ea a luat locul unui alt cadru didactic, care probabil era mai competent.

Spre final, ce aș putea să mai zic are în vedere o urare pentru cei care au susținut în această săptămână „examenul maturității”. Acest examen nu face pe nimeni „matur”, dar poate să ofere tinerilor o doză importantă de încredere și îi poate îndruma pe drumul către succes. Succes este și urarea pentru elevii care au susținut BAC 2018.

---

A.B.