Un sondaj online, derulat în Uniunea Europeană, arată faptul că europenii vor să se renunțe la ora de vară. Mai precis, 80% din respondenţi sunt în favoarea renunţării la practica trecerii la ora de vară, prin care ceasurile se dau înainte cu o oră, în ultima duminică din luna martie, au declarat miercuri, 29 august, mai multe surse europene.
Aproximativ 4,6 milioane de persoane au luat parte la cel mai mare sondaj online derulat în istoria UE în perioada 4 iulie-16 august, iar trei milioane dintre respondenţi au fost din Germania.
Oficial, Comisia Europeană va prezenta joi, 30 august, rezultatele sondajului şi nu a dorit să comenteze în avans. Cu toate acestea, cotidianul german Westfalenpost, citând surse bine informate de la Bruxelles, a dezvăluit rezultatele sondajului, scrie Agerpres.
Trecerea la ora de vară a fost introdusă în Germania, în 1980, şi mult mai devreme în alte state membre UE, în ideea economisirii energiei. Începând din 2002, trecerea la ora de vară a fost uniformizată la nivelul întregului bloc.
Potrivit reglementărilor europene, în statele din blocul comunitar, ceasurile se dau cu o oră înainte în ultima duminică din luna martie şi cu o ora înapoi în ultima duminică din octombrie (ora de iarnă, la care trebuie o nouă adaptare).
Sondajul vine ca urmare a unei rezoluţii adoptate de Parlamentul European în februarie, în care s-a cerut reevaluarea regimului schimbării orei precum şi în urma solicitărilor cetăţenilor şi a câtorva state membre.
Europarlamentarul german Peter Liese a declarat pentru Westfalenpost că executivul comunitar trebuie să ia măsuri concrete pentru a renunţa la ora de vară. „Dacă rezultatul consultărilor este clar, organismele europene nu o pot ignora”, a spus Peter Liese.
Anul trecut, în octombrie, Polonia a anunțat că ar putea deveni singura ţară din UE care va renunţa la schimbarea de două ori pe an a orei.
Cei care se opun trecerii la ora de vară susţin că această practică nu a generat rezultatele promise. Comisia Europeană a descoperit că economiile de energie produse de trecerea la ora de vară sunt mici.
În schimb, mulţi cetăţeni din cele 28 de stat membre se plâng de efectele negative ale trecerii la ora de vară asupra bioritmului lor, inclusiv tulburări de somn, nervozitate şi lipsa concentrării.
Reprezentanţa Comisiei Europene la Berlin a informat că va dura o perioadă pentru a analiza rezultatele sondajului, adăugând că experţii trebuie să îşi expună şi ei opiniile înainte ca executivul comunitar să poate face o recomandare.
Medicii – inclusiv cei români – avertizează că schimbarea orei ar avea chiar și efecte periculoase.
„Crește riscul de infarct cu 5-10% – timp de trei zile după trecerea la ora de vară în special persoanele tinere, active profesional; crește riscul suicidar – timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.
Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum și trezirea cu oră mai devreme, duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociazî expunerii prelungite la lumină și modificări în secreția melatoninei cu efect asupra reglații ritmului circadian (somn-veghe) determinând modificări:
cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac;
neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere și ideație suicidară„, a declarat conf. univ.dr.Tudor Ciuhodaru.
Din cauza acestor efecte negative, mai mulţi parlamentari români vor renunţarea la ora de vară. Deputatul PMP (Partidul Mișcarea Populară), Marius Paşcan, a iniţiat un proiect legislativ prin care propune renunţarea la ora de vară, motivând că aceasta are efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi că perturbă transportul feroviar şi aerian.
Introdusă în anul 1916, ca urmare a condițiilor economice generate de Primul Război Mondial, ora de vară a avut drept scop crearea unei economii în privinţa consumului de energie electrică şi termică.
Deși majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință modificării orei, cercetătorii au constatat, însă, că organismul are nevoie de aproape 15 zile pentru a se adapta trecerii la ora de vară.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial. Referitor la acest aspect, regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917: „De azi, se schimbă ora – se dă înainte, ora șapte e deja ora opt și așa mai departe. A trebuit să o facem pentru că rușii așa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuși încurcături, fără îndoială”.
După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1932, din aceleași rațiuni economice. Până în 1939 ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 și prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale).
Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, și 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979 (cf. wikipedia.org).
– Servicii de creare site web
