Ordonanta privind introducerea impozitului forfetar a fost publicata in Monitorul Oficial, iar finantistii din Maramures au vazut negru pe alb continutul acesteia. Modificarile fiscale au fost publicate in Monitorul Oficial 249 din 14 aprilie 2009 sub denumirea de OUG 34/2009, care e structurata pe mai multe capitole referitoare la rectificarea bugetara. Tinand cont de prevederile legale in vigoare, care stabilesc in mod clar procedurile care trebuie indeplinite pentru modificarea Codului Fiscal, teoretic este posibil ca ordonanta sa fie atacata in instanta, mai precis la Curtea Constitutionala. Finantistii maramureseni s-au abtinut sa faca declaratii pe marginea legalitatii noilor masuri fiscale si s-au rezumat la a face o prezentare ”la prima citire” a masurilor in domeniul politicii fiscale introduse de Guvernul Boc pentru a limita efectele crizei economice asupra bugetului.
Cu toate ca aproape toti specialistii s-au pronuntat fie impotriva, fie pentru introducerea noilor prevederi in ianuarie 2009, odata cu intrarea in vigoare a modificarilor la Codul Fiscal, guvernul a mers pe varianta rapida si cea mai facila pentru cresterea veniturilor bugetare.
Ministerul Finantelor Publice nu a cerut o evaluare a impactului pe care l-ar avea introducerea impozitului forfetar la nivelul judetului Maramures, dar opinia oficialilor locali este aceea ca incasarile la buget vor creste pentru ca, potrivit statisticilor, aproximativ 20% din numarul total al agentilor economici din judet au raportat pierderi, iar acestia vor fi obligati la plata impozitului minim anual incepand chiar de la 1 mai.
Finantistii nu au putut indica si cat timp vor putea plati firmele impozitul forfetar, pentru ca, potrivit prognozelor economice, multe nu vor reusi sa treaca peste criza si se preconizeaza o perioada neagra pentru Romania, mai ales in contextul in care, potrivit termenelor din ordonanta, multe din masuri vor fi mentinute pana la sfarsitul anului viitor, ceea ce indica in mod evident data la care autoritatile statului se asteapta la o schimbare a situatiei.
Introducerea impozitului forfetar, masurile care limiteaza sau elimina cheltuielile care pot fi deductibile in contabilitatea unei firme, precum si cele legate de majorarea impozitului datorat de microintreprinderi au provocat dezbateri intense in mediul de afaceri, mai ales in randul micilor afaceristi.
Unii intreprinzatori privati au amenintat cu proteste, chiar cu initierea unor demersuri privind o greva fiscala, altii au spus ca nu vor avea de ales, asa ca isi vor inchide firma si vor merge sa solicite ajutor de somaj, cel putin ca sa isi recupereze o parte din darile achitate statului. In atari conditii, se anunta o perioada extrem de agitata, asta in conditiile in care contribuabilii chiar vor trece de la vorbe la fapte.
Oricum, dupa cum se prezinta lucrurile, in mod cert oamenii de afaceri nu pot conta pe sprijinul politicienilor, care au tacut malc cand guvernul a lansat ideea introducerii impozitului forfetar si continua sa se ascunda, firesc ca sa nu isi piarda electoratul pentru ca lipsesc actiuni comune si vizibile.
Asadar, daca nu se vor petrece minuni, firmele vor plati un impozit minim anual (forfetar) cuprins intre 2.200 lei (circa 500 euro), daca au venituri totale anuale mai mici de 52.000 lei, si 43.000 lei (circa 10.000 euro) daca au venituri de peste 129 milioane lei.
MFP a stabilit sapte transe de incasari, care se vor face trimestrial de catre toate firmele, cu mic – cu mare, chiar daca acestea sunt infiintate chiar in cursul acestui an.
Ordonanta in care se prevede introducerea impozitului forfetar are un punct sensibil chiar de la inceput, pentru ca nu specifica in mod explicit termenul de contribuabil, ceea ce ar putea sugera ca banii urmeaza sa fie colectati de la toti cei care taie facturi.
Aliniatul 2 din articolul 18 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal a fost modificat astfel prin OUG 34/2009: ”Contribuabilii, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), la art. 13 lit. c)-e), art. 15 si 38, in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute la alin. (3), sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume”.
Exceptati de la plata impozitului forfetar sunt:
– barurile de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere
– persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica
– persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane
– persoanele juridice straine care realizeaza vebituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana
– trezoreria si institutiile statului
– fundatiile
– cultele religioase
– institutiile de invatamant particular acreditate
– asociatiile de proprietari
– ong-urile, sindicatele
– patronatele etc.
Restul firmelor sunt bune de plata, cu specificatia ca firmele care inregistreaza profit vor plati in continuare un impozit de 16%, dar nu mai putin de limita minima aferenta intervalului de venituri in care se incadreaza.
Transe impozit forfetar
Venituri totale anuale/ impozit minim anual
0 – 52.000 lei = 2.200 lei (impozit minim anual – aprox. 500 euro)
52.001 – 215.000 = 4.300 lei (circa 1.000 euro)
215.001 – 430.000 lei = 6.500 lei (circa 1.500 euro)
430.001 – 4,3 milioane lei = 8.600 lei (circa 2.000 euro)
4,3 milioane – 21,5 milioane lei = 11.000 lei (2.500 euro)
21,5 milioane – 129 milioane lei = 22.000 lei (5.000 euro)
peste 129 milioane lei = 43.000 lei (10.000 euro)
Pentru calculul impozitului minim vor fi luate in considerare veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor
d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale
f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare
g) veniturile neimpozabile prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
La calculul impozitului minim anual pentru trimestrul al II-lea se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat corespunzator pentru perioada 1 mai 2008 – 30 iunie 2009, prin impartirea impozitului darii la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective.
Argumentele Ministerului de Finante pentru introducerea impozitului forfetar
Din analizele efectuate de Ministerul Finantelor Publice rezulta ca, la nivelul anului 2007, din cei 617.525 de contribuabili persoane juridice, 2.000 asigura peste 85% dintre veniturile publice. Reprezentantii MF au aratat ca la nivelul tarii, numarul societatilor care au declarat pierderi la nivelul anului 2007 a fost de 242.106 (39,2% din numarul total al societatilor inregistrate), in conditiile in care cifra de afaceri a acestor intreprinderi se ridica la nivelul de 134 miliarde lei.
Potrivit oficialilor MFP, aproape 70% din cele 242.106 de firme care au raportat pierderi in 2007 se plaseaza in primele doua categorii de impozit minim anual. De asemenea, s-a mai aratat ca din numarul total al firmelor care au inregistrat pierderi, 109.617, respectiv 46%, au avut venituri de pana la 100 de milioane de lei vechi (10.000 de lei noi), in timp ce aproximativ 75.000 de firme au inregistrat venituri cuprinse intre 100 si 500 de milioane de lei vechi (50.000 de lei).
Ministrul Gheorghe Pogea a spus ca masurile introduse sunt ”soft”
Ministrul Gheorghe Pogea nu crede ca impozitul forfetar va duce la falimente
In opinia ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, introducerea impozitului minim anual (forfetar) nu va duce la falimentul unor firme. El a precizat ca impozitul minim se va aplica si companiilor de stat, dar nu vor fi afectate de impozitul minim firmele care-si suspenda legal activitatea si start-up-urile (firmele nou-infiintate).
”Impozitul minim nu va afecta cota unica de 16%. Nu vom afecta activitatea intreprinderilor, pentru ca ne adresam intreprinderilor care in perioada de boom economic au eludat si au raportat pierderi. Nu pot sa cred ca o firma poate intra in faliment din cauza introducerii impozitului minim. Va asigur ca nu vor fi falimente in Romania din acest punct de vedere”, a spus Pogea, care a precizat ca s-a preferat aplicarea unor ”masuri soft” pentru a nu se ajunge la majorarea TVA sau a cotei unice.
Patronatele sustin ca peste 40.000 de firme mici vor fi afectate
Totusi, numerosi agenti economici au criticat masura MFP si au aratat ca va dinamita economia, urmand sa aiba efecte de domino, pentru ca va duce la reducerea activitatii sau chiar inchiderea unor firme, la concedieri, la somaj si, implicit, la incasari bugetare minime. Mai mult, potrivit datelor comunicate de Patronatul Roman, se spune ca introducerea impozitului forfetar va afecta peste 40.000 de firme mici existente in Romania si foarte multe asociatii familiale, cu 3-10 angajati, acestea avand activitati in turism, domeniul prestarilor de servicii, comert sau apartin micilor meseriasi.
In opinia micilor intreprinzatori, dar si a celor care si-au deschis anul acesta o afacere masura ii va provoca fie sa puna lacat, fie sa gaseasca alte solutii ca sa declare venituri cat mai mici. Ei au mentionat ca este imposibil ca o firma cu o cifra de afaceri ”0” sa fie nevoita sa plateasca statului 500 de euro.
Calcularea platilor trimestriale ale impozitului forfetar la microintreprinderi
Ordonanta a modificat si cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor, aceasta fiind stabilita la 3% in anul 2009, fata de 2,5% – cat a fost anul trecut. De asemenea, actul normativ mai prevede ca ”in situatia in care impozitul datorat de microintreprinderi este mai mic decat impozitul minim anual, acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume”.
Reprezentantii MFP au specificat ca pentru anul 2009 se vor avea in vedere urmatoarele reguli pentru aplicarea prevederilor:
– pentru trimestrul al II-lea se compara impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat la sfarsitul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat in mod corespunzator pentru perioada 1 mai – 30 iunie 2009, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective.
– Pentru trimestrele al III-lea si al IV-lea se compara impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat la sfarsitul fiecarui trimestru cu impozitul minim anual, recalculat corespunzator.
Deducerea TVA-ului la cumpararea de masini, eliminata dupa 1 mai
La aceasta masura – de introducere a impozitului forfetar – se mai adauga o alta, in acelasi act normativ, care loveste in plin mediul de afaceri, pentru ca elimina sau limiteaza deductibilitatea TVA-ului.
Astfel, guvernul a eliminat posibilitatea deducerii TVA-ului la achizitia de masini, exceptie facand cele pentru taximetrie, scoli de soferi, transportului de persoane la si de la locul de munca etc. Ar fi de precizat insa ca interdictia de deducere a TVA nu se aplica pentru avansurile care au fost achitate inainte de 1 mai 2009 pentru valoarea totala sau partiala a vehiculelor rutiere motorizate, daca vehiculele sunt livrate dupa data de 1 mai 2009 inclusiv. Noua reglementare de deducere a TVA va fi aplicata pana la 31 decembrie 2010 inclusiv.
Angajatul si masina, doar in cazuri exceptionale in firmele din Romania
Astfel, nu se va deduce TVA si nici taxa aferenta achizitiilor de combustibil pentru orice vehicul rutier motorizat exclusiv destinat pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kilograme si cu maximum 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului.
In ordonanta s-au stabilit si exceptii de la acesta regula pentru:
– vehiculele de interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii
– vehiculele special adaptate ca si care de reportaj
– vehiculele utilizate de agenti de vanzari de agenti de recrutare a fortei de munca
– vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv taxi
– vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane, instruire de catre scolile de soferi, transmiterea folosintei in cadrul unui contract de leasing financiar sau operational
– vehicule utilizate in scop comercial, respectiv in vederea revanzarii
Prin urmare, se poate preconiza pentru perioada urmatoare ceva mai multa inghesuiala in fata reprezentantelor auto dar si la benzinarii, tinand cont ca deductibilitatea TVA mai este permisa pana la data de 1 mai.
Societatile comerciale sunt constranse sa consume mai putini carburanti
Ordonanta contestata de mediul de afaceri mai prevede ca in perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010, nu sunt deductibile cheltuielile privind combustibilul pentru vehicule rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier, sub 3.500 kg si care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, inclusiv al soferului. Si in acest caz sunt exceptate aceleasi activitati valabile la achizitia de masini.
De asemenea, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare a unei firme vor fi deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
Telefoanele de la Directia Finantelor Maramures, inrosite de agentii economici
Impactul introducerii impozitului forfetar, precum si aplicarea de la 1 mai a celorlalte masuri fiscale este greu de estimat la nivelul judetului Maramures. Nicolae Popa, director adjunct al Directiei Finantelor Maramures, a declarat ca doar la finalul primei perioade de incasari se va putea face o evaluare.
”Intrebarile le asteptam de acum incolo. Contribuabilii au sunat la noi, au intrebat. Noi nu am putat sa le dam solutii pana la publicarea legii, dar de acum incolo vom fi la dispozitia contribuabililor pentru orice fel de lamuriri”, a declarat Popa, care a recunoscut ca numerosi patroni de firme s-au interesat de noile prevederi fie telefonic, fie direct la sediu.
Directorul adjunct al Directiei Finantelor a spus ca ”aceste prevederi au fost introduse, ma refer aici in special la cheltuielile nedeductibile, TVA-ului, pentru a atrage sume mai mari la bugetul de stat. O cuantificare a sumelor colectate la bugetul de stat vom putea face dupa trecerea cel putin a unui trimestru.”
Incasari la bugetul statului pe 2008 de peste 454 milioane de lei in Maramures
Ar fi de precizat ca, la nivelul judetului, la finele lui 2008, erau inregistrati 46.021 contribuabili, din care:
Persoane juridice: 20.869 (16.719 activi si 4.150 – inactivi, propusi conform Ordinului presedintelui ANAF nr. 819/2008)
Persoane fizice: 10.953
Asociatii Familiale: 9.397
Altii: 4.802
Din raportul anual al Directiei Finantelor Publice Maramures a reiesit ca incasarile totale la bugetul de stat in anul 2008 au fost de 454.488,22 mii lei, cele mai mari sume provenind din TVA (275.537,79 mii lei) si impozitul pe venit (209.777,03 mii lei). Din impozit pe profit s-au colectat anul trecut 62.794,35 mii lei de la agentii economici inregistrati in judet.
Potrivit acelorasi date, volumul cifrei de afaceri totale estimat a intreprinderilor cu activitate principala de industrie in anul 2008, a fost mai mare, cu 3,7% fata de anul 2007. Ponderi mai insemnate in totalul cifrei de afaceri au detinut ramurile: mobilier si alte activitati industriale 29,1%, masini si aparate electrice 26,2%, alimentara si bauturi 10,5%, prelucrarea lemnului 9,2%, constructii metalice si produse din metal 6,1 %, confectionarea articolelor de imbracaminte 3,3%, prelucrarea cauciucului si a maselor plastice 2,8% etc.
In functie de PIB-ul pe cap de locuitor, judetul Maramures ocupa locul 28 pe tara, industria prelucratoare avand o contributie de 20%, tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii prestate pentru intreprinderi, agricultura si silvicultura – 12%, transport, depozitare, telecomunicatii – 10%.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
