Vezi VIDEO
In noaptea de Revelion, pe la casele din Maramures pot fi vazute cete zgomotoase de uratori care merg cu „Capra”. Obiceiul este unul care se desfasoara in toate zonele tarii. Jocul „Caprei” este un ceremonial pe cat de zgomotos, pe atat de spectaculos si are menirea de a aduce noroc in gospodariile in care ajunge. Animalul mitologic care este intruchipat de un barbat, iar alaiul este completat de muzicanti.
In timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive in care capra simuleaza ca se urca in copac, apoi se imbolnaveste si moare. In cele din urma, capra invie spre bucuria tuturor, glumele si ghidusiile animalului reluandu-se. Mult atenuat in forma sa actuala, spectacolul se remarca mai ales prin originalitatea costumului si a coregrafiei.
„In cadrul jocului, vom observa ca aceasta capra sau turca – depinde de satul in care se petrece evenimentul -, are voie sa faca orice. Deci ea este detasata de restul cetei, tinde sa sperie oamenii, sa se apropie, sa-i prinda intr-un fel sau altul, dar ea nu vorbeste”, a explicat etnologul Janeta Ciocan.
Capra reprezinta, de fapt, un lemn scurt, cioplit in forma de cap de animal, care este impodobit cu panglici de hartie. Maxilarul inferior este astfel construit pentru a fi tras cu o sfoara si a clampani in timpul dansului. Capra este considerata in traditia romaneasca drept animalul care arata daca vremea va fi buna sau rea. In timp, jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care vine si recolte bogate.
„Isi are originile in timpuri imemoriabile si este vorba probabil de o zeitate in cinstea careia se faceau sacrificii umane. De altfel, si capra la un moment dat va fi omorata, fie prin lovire, fie prin impuscare de catre unul din actanti, dar va renaste”, a declarat Janeta Ciocan.
Cercetatorii presupun ca dansul caprei, precum si alte manifestari ala mastilor intalnite in satele romanesti in perioada sarbatorilor de iarna provin din ceremoniile sacre arhaice, inchinate mortii si renasterii divinitatii.
Sursa: Andrei Gherghel