Vezi VIDEO
Maramuresul trebuie sa revina la traditie in privinta constructiilor din mediul rural. Semnalul de alarma a fost tras de prefectul judetului Maramures, Anton Rohian care i-a atentionat pe primari ca trebuie respinse acele proiecte care nu respecta stilul arhitectonic specific judetului. Unele autoritati locale se arata si ele deschise la astfel de initiative. De exemplu, primarul din Botiza a pus la cale un proiect prin care, din fonduri europene sau de la Ministerul Turismului, ar urma sa fie finantata construirea de porti si garduri maramuresene, astfel incat sa se mai poata salva ceva din stilul traditional atat de apreciat de turisti.
Dupa anii 1990, satele maramuresene au fost invadate de vile care n-au pastrat nimic din autenticul judetului. Locuintele kitchoase facute dupa bunul plac al localnicilor mai instariti au luat locul casutelor cochete din lemn, dar care ii impresioneaza pe turisti. Autoritatile judetene au remarcat si ele ca Maramuresul incepe sa-si piarda din identitate, motiv pentru care au pus piciorul in prag si le-au transmis primarilor sa nu mai accepte orice proiect de constructie care n-are nicio legatura cu stilul arhitectonic maramuresean.
„Nu este un avertisment, am cerut secretarilor impreuna cu primarii sa respecte legea. Si daca legea spune ca trebuie respectate anumite etape pana iti faci proiectul la casa si dupa aceea trebuie sa respecti acel proiect si daca acel proiect se incadreaza in arealul geografioc comunitar in ceea ce vrei sa faci. Sa inteleaga ca nu doreste nimeni sa faca nicio regula in casa lui, proprietatea este sfanta, modul de a-ti gestiona proprietatea e sfant, dar modul de a te raporta de cine apartii si ca te mandresti ca apartii de cineva trebuie respectate anumite cutume. Si poate de aici cu Consiliul Judetean, cu primarii, cu secretarii si Consiliul Local pot sa inventarieze ce inseamna daca mai mergem pe aceasta panta de a mai construi in modul acesta haotic”, a explicat prefectul Anton Rohian.
Unii primari recunosc ca situatia a scapat de sub control dupa anii ’90 si spun ca anumite reguli ar fi trebuit impuse inca de atunci. Pentru a salva totusi identitatea arhitecturala a Maramuresului, unele autoritati locale pun la cale diferite planuri care sa ii determine pe localnici sa adopte o alta atitudine cand vine vorba despre noile constructii. Astfel, in comuna Botiza, primarul Florea Poenar spera sa obtina finantare de la Ministerul Turismului sau din fonduri europene pentru un proiect prin care ar urma sa fie asigurati banii necesari pentru construirea de porti si garduri maramuresene.
„Lucrez la un proiect ce se numeste <<Centrul traditional rural>> si asta inseamna porti si garduri maramuresene pe o distanta de 3 km de la intrarea in localitate pana mai sus de primarie, amenajarea centrului, trotuare cu piatra cubica, 2 hectare de teren amenajat de spatiu verde pentru a le demonstra la oameni ca e avantaj pentru ei. Dupa ce vor vedea ca au de castigat pentru a pastra traditia si arhitectura zonala, singuri isi vor face casele dupa arhitectura zonala”, a precizat primarul comunei Botiza, Florea Poenar.
Intr-o alta comuna maramureseana, Ocna Sugatag chiar s-a decis in Consiliul Local sa nu se permita eliberarea de autorizatii de construire pentru case ce nu respecta stilul traditional. „Ocna Sugatag nu e un sat oarecare, este o localitate semi-urbana si nu cred ca arhitecta pe care o am la primarie se va opune la construirea pensiunilor, ca astea sunt in voga in Ocna Sugatag. Se va respecta un anumit stil arhitectonic in satele apartinatoare. S-a si discutat in Consiliul Local asa ceva. Autorizatiile pe care le avem le vom elibera doar pentru specificul satului”, a punctat primarul comunei Ocna Sugatag, Mihai Ivaszuk.
Autoritatile trebuie sa se gandeasca acum serios si la cum pot tine sub control aceasta situatie. Asta in contextul in care chiar ei recunosc ca au fost cazuri cand casele n-au respectat proiectul prezentat angajatilor din Primarie, iar in localitate au aparut constructii ce nu aveau nimic de-a face cu specificul maramuresean.
FOTO: Arhiva
Sursa: Camelia Tocaci