Vezi VIDEO
Ouale rosii, pasca sau taierea mielului sunt considerate de multa lume obiceiuri legate de crestinism. Potrivit etnologilor, aceste ritualuri doar au fost preluate de crestini, originea lor fiind pierduta in negura timpului.
Cea mai veche traditie de sarbatorile de primavara este incondeierea oualor. Crestinii o leaga de o intamplare din ziua rastignirii lui Iisus Hristos, atunci cand Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Specialistii in etnologie sustin insa ca acest obicei are o varsta mult mai inaintata.
„Foarte multi specialisti il considera unul dintre cele mai vechi obiceiuri intalnite pe intreaga planeta. Aproape ca nu exista o cultura pe care noi o cunoastem care sa nu fi avut o astfel de sarbatoare. Oul era sarbatorit tot in aceasta perioada de primavara, de renastere a naturii, dar avea la baza o credinta, una dintre cele mai vechi legende ale lumii, ca Dumnezeu la inceput, din nimic, a facut un ou pe care l-a dat noptii, haosului, sa-l cloceasca. Din acest ou a iesit intregul Univers asa cum noi il vedem astazi“, a explicat etnologul Janeta Ciocan.
Acelasi lucru este valabil si pentru traditionala pasca. Forma acestei prajituri, dar si decoratiunile facute pe ea arata ca obiceiul este la origine precrestin.
„Despre pasca din nou putem spune ca este un obicei dinainte de crestinism. In primul rand faptul ca o facem rotunda. Mai ales aici, in Maramures, este decorata cu acele motive ale funiei care inseamna de fapt legatura intre cer si pamant. Din nou avem un sacrificiu, aici a graului care este macinat, zdrobit, omorat, trecut dupa aceea prin foc. Bineinteles, crestinismul a pus forma rotunda pe seama faptului ca la nastere Iisus Hristos a avut scutecele rotunde“, a mai spus Janeta Ciocan.
Potrivit dogmei crestine, mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii si se ofera ca hrana pentru viata vesnica.
Sursa: Emm