Potrivit bisericii, de la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultatori sa fie loviti cu joarda in semn de avertisment. Tot traditia spune ca nuielusa cu care este lovit neascultatorul trebuie sa fie de mar, iar daca aceasta, pusa in apa, va inflori pana la Nasterea Domnului (Craciun), inseamna ca sfantul „a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.
Sfantul Nicolae a stiut, insa, ca dupa mustrare sa ceara mangaiere. Astfel, a facut multe daruri saracilor, i-a linistit pe cei intristati si a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.
Potrivit lucrarii lui Ion Ghinoiu „Comoara satelor. Calendar popular”, in traditiile romanesti Nicolae are si unele atributii straine unui sfant: apare pe un cal alb, aluzie la zapada care cade in luna decembrie; pazeste soarele, care incearca sa se refugieze pe langa el spre taramurile de miazanoapte, stapaneste apele, fiind patron al corabierilor pe care ii scapa de la inec; apara soldatii in razboi, motiv pentru care acestia il invoca in timpul luptelor; ajuta vaduvele, orfanii si fetele sarace care vor sa se marite.
De ziua lui Nicolae se fac vraji, farmece si pronosticuri meteorologice, se pun crengute de pomi fructiferi in apa, pentru ca acestea sa infloreasca pana la Anul Nou.
Mos Nicolae imparte, ca si Mos Craciun, daruri celor mici. Mai veche este insa traditia pedepsirii copiilor neascultatori cu nuielusa lasata in incaltarile lor in noaptea de 5 spre 6 decembrie.
Mos Nicolae este considerat, in traditia bisericii crestine, adevaratul Mos Craciun. Se spune ca ierarhul Nicolae poseda puteri magice. Dupa mutarea moastelor lui in biserica ce-i este dedicata, pelerinii crestini din toata lumea au venit sa se inchine la acestea si au preluat legenda lui Mos Nicolae in locurile lor natale. Astfel, legenda s-a raspandit in toata lumea si a preluat caracteristicile fiecarei tari.
In Europa, in secolul al XII-lea, ziua Sfantului Nicolae a devenit ziua darurilor si a activitatilor caritabile. Astfel, in Germania, Franta si Olanda, ziua de 6 decembrie este considerata o sarbatoare religioasa, cand sunt oferite cadouri copiilor si saracilor.
Cand colonistele olandeze au calatorit in America, au adus cu ele un episcop care purta un costum rosu si mergea calare pe un cal alb. Imaginea americana a episcopului a evoluat treptat pana la cea a unui batran spiridus vesel.
Multe tari si-au pastrat propriile obiceiuri si traditii de Sfantul Nicolae. Astfel, in unele culturi, Sfantul Nicolae calatoreste cu un insotitor care il ajuta. in Olanda, episcopul calatoreste pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care afla cum s-au purtat copiii olandezi in timpul anului. Cei cuminti sunt rasplatiti cu daruri, iar cei obraznici sunt luati de asistentul sau, Black Peter.
In Germania, Sfantul Nicolae calatoreste tot cu un insotitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac in spate si o nuia in mana. Copiii obraznici sunt pedepsiti cu lovituri de nuia.
La crestinii din Ghana, mosul care aduce daruri vine din jungla, in timp ce in Hawai, el coboara din barca. In Danemarca, cel care aduce daruri cara un sac in spinare si este purtat de reni. Copiii pregatesc o farfurie cu lapte sau o budinca de orez, in speranta ca aceasta va fi mancata de elfi, personaje despre care se crede ca il ajuta pe aducatorul de daruri.
Polonezii cred ca darurile vin de la stele, in timp ce ungurii spun ca ele sunt aduse de ingeri.
Minunile savarsite de Sf. Nicolae, precum invierea celor trei copii omorati de un hangiu sau salvarea de la naufragiu a unor corabii, sunt binecunoscute.
„De aceea Sf. Nicolae a fost ales ca ocrotitor al copiilor, dar si al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fara zestre, al victimelor sistemului judiciar etc. Dintre multele istorisiri care il au ca erou, cea mai cunoscuta este cea a fiicelor unui om bogat care isi pierduse averea.
Sf. Nicolae a venit intr-o noapte si le-a aruncat pe fereastra trei saci de aur, pe care sa ii aiba drept zestre pentru a nu fi nevoite sa se prostitueze”, a explicat parintele Bogdan Teleanu de la Patriarhia Romana.
Se spune ca „Sfantul Nicolae, impresionat de rugaciunile unui nobil scapatat, ce nu-si putea casatori cele trei fiice din cauza saraciei, a decis sa intervina. Doua nopti la rand, Sfantul Nicolae a aruncat printr-o fereastra a castelului, ce era vesnic deschisa, un sac cu bani. A treia noapte a gasit fereastra inchisa. Hotarat sa-si indeplineasca misiunea pana la capat, s-a urcat pe acoperis, a aruncat sacul cu bani prin horn, iar sosetele puse pe camin la uscat s-au umplut de monede de aur”, a adaugat preotul Teleanu.
Sf. Nicolae l-a rugat pe tatal fetelor sa pastreze secretul, insa acesta nu a rezistat tentatiei de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neasteptat ii multumea lui Nicolae pentru el. Cei trei saculeti cu aur facuti cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfantului Nicolae sub forma a trei bile de aur (in iconografia apuseana).
Potrivit preotului, cea mai cunoscuta dintre istorisirile legate de Sf. Nicolae este mentionata si de Dante Alighieri in „Divina Comedie” – „Purgatoriul”.
Apoi, in 1809, Washington Irving (autorul „Povestirilor din caverna adormita”) a scris despre Sinterklaas in „O istorie a New York-ului”. Irving l-a descris pe Sinterklaas ca un omulet rotunjor intr-un costum danez tipic, cu bufanti pe genunchi si o palarie cu boruri mari, care calatorea pe spatele unui cal, in seara de Sfantul Nicolae.
Parintele Bogdan Teleanu a mai spus ca, drept urmare a gestului de bunavointa al Sf. Nicolae manifestat fata de fetele nobilului scapatat, cadoul a fost cel care s-a impus drept emblema a sarbatorilor de iarna, in special a Sf. Nicolae si a Nasterii Domnului. Copiii tuturor tarilor crestine au fost invatati ca in noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfantul Nicolae vine si le incarca galosii, bocancii ori bradul cu dulciuri, jucarii sau daruri din ce in ce mai costisitoare.
Sursa: Mediafax