Tradițiile se paăstrează și în pandemie, indiferent de zona țării de unde provin. În Țara Chioarului, bunăoară, coșul pe care gospodinele îl duc la biserică, plin de bucate ce vor fi sfințite, se acoperă cu o pânză țesută de mână. Livia Șovre trăiește în Berința și e renumită pentru frumusețea sarvetelor pe care le coase. Iar coșul pe care îl acoperă are multe bunatăți de Paști, ca în mai multe zone din țară. În Bucovina, din paner nu lipsește baba, un cozonac specific zonei.
Viorica Semeniuc ne-a împărtășit cu bucurie rețeta de babă moldovenească învățată din străbuni. Un cozonac, cu rețete diferite de la o gospodină la alta și care se coace în altă formă decât cea obișnuită.
Odată scoasă din cuptor și pudrată generos cu zahăr, baba moldovenească e așezată în coșul de Paște alături de celelalte bucate. Vor fi sfințite mâine dimineață. Ajunși acasă, cei din Moldovita se spală pe față cu apă în care este un ou roșu, bănuți și mănâncă anafură.
În Maramureș, pe Livia Șovre am găsit-o lucrând la dantelă pentru o sarveta cusută deja. La cei 68 de ani spune că a cusut atâtea încât le-ar întinde de la Berința până la Baia Mare, vreo 20 de kilometri, și tot i-ar mai rămâne. Pânza cusută cu mult drag învelește coșul cu bucate cu care merge la biserică de Paște.
Roxana, nepoata Liviei, are 19 ani și e foarte mândră când poartă cămășile cusute de bunica ei. A învățat și ea să facă sarvete, dar cel mai mult îi place să o privească pe bunica lucrând.
Nora Liviei coase sarvete cu mărgele. E mai greu, dar lucrează cu pasiune.
Sarvetele împodobesc coșurile cu care femeile din Berința duc bucatele la sfințit în noaptea de Înviere. Din coș nu lipsesc pasca, ouăle roșii, slănina, cârnatul, dar și o țuică sau o vișinată.
Sarvetele pentru coșul de Paște au modele unice. Pe vremuri când fiecare gospodină din sat își cosea propria sarvetă, femeile aveau grijă ca nimeni să nu vadă modelul până în noaptea de Inviere.