Ultimii cinci ani au adus o crestere de 20% in volumul de activitate realizat in municipiu. In 2014, afacerile baimarene au incasat cu 250 milioane de Euro mai mult decat in 2010, ajungand la o cifra de afaceri cumulata de 1,5 miliarde de euro anual.
Cresterea a adus in conturile agentilor economici baimareni profituri cumulate de 360 de milioane de euro pentru aceeasi perioada. Municipalitatea anunta noi proiecte care vor atrage investitii importante, cum este exemplul celui mai mare Parc Industrial din Romania.
Acestea sunt datele si cifrele care certifica negru pe alb o concluzie nesperata, Baia Mare este noul performer economic al Nord-Vestului.
Cinci ani de tranzitie economica de succes
Sistarea activitatilor miniere si recesiunea globala de la debutul decadei au avut, in mod surprinzator, un impact limitat asupra economiei locale. Cifrele colectate de Oficiul National al Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Maramures vin in sprijinul aceastei afirmatii.
Astazi, persoanele juridice si fizice care intreprind activitati economice pe raza municipiului Baia Mare numara cu 25% mai mult decat in 2010.
540 milioane de Euro a produs industria manufacturiera in Baia Mare in anul 2012. Exact aceeasi cifra a constituit venitul comercial inregistrat in municipiu. Impreuna, cele doua domenii realizeaza 70% din venitul local, fiecare producand cu aproximativ 120 milioane de Euro mai mult decat in 2010.
Domeniul relevant cu cea mai mare crestere ca reprezentativitate in piata este cel al transporturilor, dublandu-si cifra de afaceri in cinci ani, pana la 130 milioane de euro in 2014. Municipiul Baia Mare pare sa-si reclame din ce in ce mai mult pozitia de hub regional de transporturi pe filiera Ungaria-Ucraina si asta in conditiile unei accesibilitati limitate atat geografic, cat si la nivel de infrastructura.
Fenomenul de intrare si iesire din piata al IMM-urilor arata stabilitate si un mediu concurential prolific, cu o rata de supravietuire de 90% la 2 ani si de 80% la 4 ani.
Competitivitatea este in crestere, cu 8 companii create anual la 100 existente in 2014 fata de 6 in 2010. Infiintarea de noi companii și aparittia start-up-urilor genereazaa o creștere a productivităatii, in virtutea presiunii concurentiale impuse in piata sau prin lansare de noi produse sau servicii. Competitivitatea si dezvoltarea economica locala se afla in stransa legatura cu fenomenul de infiintare sau inchidere a companiilor. Regenerarea economica si sporirea calitatii actului economic depind, si ele, de acest fenomen, arata studiile economice.
Avantajele competitive si politicile publice, factor de impact economic
Industria extractiva a fost inlocuita ca pondere in volumul activitatii economice prin consolidarea industriei prelucratoare si cresterea consumului cu 25%, intr-o vreme in care a stagnat in majoritatea centrelor urbane ale tarii. Sectorul Horeca a crescut cu 15% si IT&C-ul cu 40%, contribuind cu 15 milioane de euro in plus fata de ce producea in 2010.
Serviciile si activitatile profesionale dau semne de consolidare, ocupand o pondere din ce in ce mai mare intr-o piata extrem de volatila.
Sigur ca aceste rezultate sunt produse de o serie de elemente de context macro: proximitatea resurselor lemnoase, atractivitatea costului redus al fortei de munca din Romania, proximitatea de granitele cu spatiul Schengen si pozitia geografica a orasului, care permite timpi redusi de transport catre piata central-europeana. Toate acestea au contribuit la facilitarea unei tranzitii de succes, care s-a dovedit dezastruoasa pentru alte orase cu specific minier, cum ar fi Petrosani sau Deva.
La randul lor, politicile investitionale si deciziile administratiei au influentat dinamica economica si au setat directia de dezvoltare a orasului, recalibrand prin interventii subtile, dar necesare, arhitectura economica a orasului. La debutului anului 2012, atunci cand consumul era in scadere, masura administratiei de a renunta la majorarile pe creantele fiscale restante a avut un dublu- impact: nu a pus presiune pe consum si a permis o colectare foarte buna tradusa in noi investitii.
Eforturile publice pentru calitatea spatiului urban au permis consolidarea unui sector pe care administratia mizeaza pentru viitor. Cresterea incasarilor din turism este si un rezultat al investitiilor in calitatea fizica a orasului, in toate nivelurile de interventie urbana: infrastructura, iluminat, design urban, amenajare peisagera, regenerare urbana, mentenanta s.a.
Provocarile urmatorilor cinci ani: Baia Mare, teren fertil pentru noi investitii in turism, servicii si industrii de mare valoare adaugata
Planurile si directiile de dezvoltare anuntate de municipalitate pentru urmatoarea perioada arata disponibilitatea pentru noi investitii si intentia de a consolida mediul economic in crestere. Constituirea celui mai mare Parc Industrial din tara in zona de sud a municipiului, initiativa promovata de primarul Catalin Chereches, poate atrage investitii ale marilor companii europene. Cele 1000 de hectare pe care Parcul Industrial va activa vor fi ocupate de noi afaceri care vor produce atat cresteri ale volumului activitatii in oras, cat si o crestere a nivelului de trai.
Oportunitatea va aduce dupa sine crearea de noi locuri de munca nu numai pentru baimareni, cat si pentru bazinul de forta de munca din regiune. Rata somajului de cca. 1,5%, inregistrata in municipiu, este una dintre cele mai scazute din tara si constituie o provocare investitionala, in ceea ce priveste disponibilitatea resurselor umane.
Comparand cifrele furnizate de Institutul National de Statistica, se observa o scadere a numarului de someri cu 30% in primele 6 luni ale anului. 1054 de persoane s-au inregistrat ca someri in municipiul Baia Mare, la sfarsitului lunii mai, cu cca. 300 mai putin decat la debutul anului.
Dezvoltarea turistica este un alt deziderat al administratiei, care poate produce un impact consistent in structura economica a orasului. In acest sens, municipalitatea a anuntat o serie de initiative care vin sa sprijine cresterea sectorului Horeca, dar si consumul.
Crearea premizelor pentru dezvoltarea unui parc turistic in Firiza reprezinta o oportunitate investitionala majora, care, capitalizata, poate dubla cifra de afaceri si profitul acumulat din servicii turistice. Intentia este aceea de a crea un complex turistic cu 2000 de locuri de cazare, hoteluri de patru si cinci stele, centru spa, ferme agricole, viticole si pomicole, dar si infrastructura pentru turism montan, cu trasee turistice alpine, zone pentru mountain bike si altele.
Baia Mare poate deveni un nod modal de intrare in doua zone turistice de mare potential, Maramuresul istoric si Bucovina. In acelasi spirit, actiunile administratiei vizeaza recalibrarea imaginii orasului pe plan national si international, din oras al poluarii in oras verde, din oras minier in oras al culturii.
Astfel, au fost promovate initiativele privind candidatura pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii si constituirea Parcului Natural Firiza, capitalizand potentialul creativ, respectiv peisager al orasului.
Aceasta repozitionare in vederea cresterii turismului este de natura sa creeze noi investitii, noi locuri de munca si un nou suflu in economia locala.
Sursa: Preluare stiripesurse.ro
– Servicii de creare site web
