Ruta 21 din 09 aprilie 2009 cu M Ghetie, Brena si eu
Soare fierbinte, corcodusi, piersici, magnolii, narcise, zambile inflorite. Mestecenii si fagii prind un verde crud contur in padurile cu expunere sudica. Inguste lanuri cultivate cu grau aduc unor imense mese de biliard. Holde cultivate cu cartofi impresioneaza prin telurica lor rigoare geometric-picturala. Sarci gurese-n varfuri de tufe de porumbari inmuguriti si perechi de fazani comuni ciugulesc nestingheriti pe langa sosea. Cald de final de iunie, nicidecum de prima decada a lui aprilie.
Starci cenusii in Padurea Bavna – Autor: Lucian Petru Goja
Vezi galeria foto (click aici…)
La 24 martie 2008 cautasem, prematur si fara niciun succes lalele pestrite (Fritillaria meleagris-ciubote sau bibilici in limbaj popular) in Rodina, La Mociri, adica in lunca modestei vai a Salajului cu ape freatice de suprafata pana la demararea lucrarilor de imbunatatiri funciare-n 2007, continuate masiv in 2008 si soldate, dupa realizarea canalelor colectoare si introducerea tuburilor de dren din PVC, cu desecarea zonei, implicit brutala perturbare a habitatului acestei minunate flori atat de rara pe la unii, destul de prezenta deocamdata pe la noi.
Mai multa noroc am avut in 10 aprilie 2008 cautand laleaua pestrita Sub Dii, in satul Fersig si apoi la 14 aprilie 2008 in aria naturala protejata Padurea Bavna (26 ha) unde mai intai admiraseram colonia cu peste o suta de cuiburi de starci cenusii (Ardea cinerea) agresate de obraznicele ciori ce-si facusera sumarele cuiburi, alaturi de acvaticele pasari, in varfurile stejarilor pedunculati (Quercus robur) trecuti de un veac si jumatate ca varsta.
Sunt curios sa vad si-n aceasta ciudata primavara lalelele pestrite inflorite in Rodina si Padurea Bavna, pe de alta parte aflasem din mass media locala despre exploatarea forestiera recenta a peste 105 stejari pedunculati pe teritoriul ariei naturale protejate (conform ing. Mircea Verghelet, responsabilul Regiei Nationale a Padurilor Romsilva in domeniului parcurilor nationale si naturale din Romania, nefiind doborat niciun arbore dintre cei in care starcii cenusii sa-si fi facut an de an cuiburi, ceea ce se va dovedi insa profund neadevarat).
Mai intai mergem in Rodina, La Mociri, constatand balastrarea ulitei ce duce-n lunca vaii Salajului, realizarea unui pod peste un larg tub de azbociment, desavarsirea unei vaste retele de canale colectoare a apelor freatice de suprafata si riguroasa introducere a tuburilor de dren din PVC.
In consecinta, daca pana-n acest an descoperisem lalelele pestrite submerse in minim un lat de palma de apa, de-aceasta data pajistea scunda, punctata de tufe de loza si porumbari printre care misunau perechi de fazani comuni dar si caprioare care ne-aratara albele lor fese, era uscata, o succesiune de parcele de fanate necosite-n vara lui 2008, dovada ierburile uscate prin care serpuieste vioi un sarpe de apa (Natrix natrix) lung de mai bine de 80 cm, negru si cu opercule alb-galbui, tradand dezinteresul proprietarilor fata de agricultura.
Anemonele inflorisera, ca si calcea calului pe versatul cu izvoare de la sud de biserica, aparusera si verzi-argintiile sabiute ale stanjeneilor. In pajiste dam peste pene de fazan ucis de vreo pisica sau vreun rapitor cu pene prezent in zona (uliu, bufnita) dar nu descoperim liliachiile corole ale lalelelor pestrite amintind prin geometria corolelor de acoperamantul crestetului papal.
Dupa o vreme zarim prima lalea, imortalizand-o cu satul Rodina in fundal. Mai apoi vedem si altele dar cu siguranta mult mai putine decat in precedentii ani. Inutil cautam grupuri de 3-5 exemplare, dam cel mult peste 2 exemplare aflate la cca 0,5 m una de alta, unele deja trecute si cu petalele deshidratate, adica in curs de uscare.
Salciile incep sa-nverzeaca iar prunii sa infloreasca in Rodina insa narcisele din gradinitele cu flori sunt abia imbobocite.
Plecam intristati, convinsi ca desecarea zonei si introducerea consecutiva a culturilor agricole care impun aratul-discuitul-grapatul profund, la care se adauga amendarea PH-ului cu nitrocalcar, fertilizarea cu balegar de grajd sau, mai rau, cea chimica, aveau sa concure la disparitia rapida, in urmatorii ani, a lalelelor pestrite din zona La Mociri -Rodina.
In drum spre Hideaga–Mogosesti–Pribilesti (cu castelul grofului Teleki Pal aflat in plina restaurare)-Danestii Chioarului–Lucacesti mai vedem pe langa sosea perechi de fazani, solitare berze, altele aranjandu-si numeroasele-n zona cuiburi labartate-n varf de hornuri ori stalpi electrici din beton.
Impresioneaza in zona solariile din lunca malului drept a Somesului ca si marea pasiune a locuitorilor pentru horticultura.
Din Mogosesti o luam la stanga pe un drum larg, pietruit si din uitare si neatentie mai cotim o data la stanga dand repede de un drum desfundat si mocirlos pe alocuri care duce-n campul cu pajisti si ogoare argiloase delimitate de canale de drenare.
Decidem sa abandonam masina iar eu o iau pe jos, avand in fata si la circa 1 km rezervatia de stejar pedunculat-zona coloniei de starci cenusii marcata de cele doua panouri informative ale Regiei Nationale a Padurilor Romsilva si ONG-ul care si-a asumat (pur teoretic) responsabilitatea administrarii rezervatiei Bavna.
Ulterior, deranjez involuntar doua fazanite, un fazan si perechea lui, mai apoi o rata salbatica ce se balacea intr-o promiscua baltoaca-loc de depozitare a porcariilor casnice din Lucacesti.
Zaresc fantana cu cumpana, realizand ca pe acolo ar fi trebuit sa accedem de fapt pentru a ne apropia de rezervatie.
Ii strig colegului meu ramas sa-si incalte cizmele de cauciuc sa o ia cu masina pe-acolo in timp ce-mi continui deplasarea prin pajistea dubios de putin umeda in comparatie cu primavara trecuta.
Ne regrupam, luand aminte la stolul de ciori ce evolueaza acrobatic si galagios deasupra cuiburilor proprii aflate-n coltul vestic al rezervatiei, in varfurile stejarilor pedunculati din imediata vecinatate a coloniei starcilor cenusii, incepem sa auzim caraitele vocalize guturale ale starcilor cenusii, unii dintre acestia planand spectaculos intorcandu-se dinspre baltile si meandrele vaii Mariusei, cu broaste-n cioc sau vreascuri pentru cuiburi.
35 de busteni de stejar de ses zac doborati la circa 40 m sud-vest de rezervatia Bavna, in fata celor doua panouri informative. Au trunchiurile evident decojite si cu urme ale brutalelor atacuri ale bolilor si daunatorilor.
Intram in rezervatia aferenta coloniei starcilor cenusii si constatam ca din stejarii care avusesera cuiburi de starci in ramurisurile coroanelor, cel putin 30 au fost doborati in iarna aceasta, locurile de cuibarit imputinandu-se astfel considerabil.
Incepem sa vanam prin obiectiv superbele pasari alb-sure si cu gaturi arcuite, ba odihnindu-se-n preajma cuiburilor, pazandu-le de hraparet-oportunistele ciori, ba decoland sau aterizand cu miscari largi, impresionante, iar atunci cand acestea apareau contre jour amintindu-ne prin silueta si contur de extraordinarele stampe ale maestrilor picturii extrem orientale ori de decoratorii vestitelor portelanuri nipone sau chinezesti.
Vegetatia ierboasa, miile de anemone, ceapa ciorii, trecutele luscute, muschii de la baza trunchiurilor stejarilor, par realmente varuite din pricina dejectiilor albe, cu urati, ale starcilor cenusii.
Dorim sa vedem cat mai repede aici, printre viorele, mierea ursului, calcea calului, exemplare de lalea pestrita etc. Decidem sa ne orientam, ocolind frecventele meandre sinuoase si variabile ca adancime a apei stagnante, spre zona vest-nord-vestica a rezervatiei Bavna, acolo unde primavara trecuta am putut admira si cate 4-6 lalele pestrite la un loc.
Acum solul este mult mai uscat, cu malul subtire depus la topirea zapezii pe vegetatia ierboasa verde ori moarta, tradand stagnarea la suprafata a apei doar o scurta perioada comparativ cu primavara 2008, si am reusit sa admiram cel mult cate doua exemplare de lalele pestrite aflate in plina inflorire sau deja la sfarsitul acesteia dupa care revenim spre colonia de starci si cele doua panouri informative, adica la rampa de afluire-debitare a bustenilor de stejar.
Pana aici am urmarit traseul TAF-urilor care tractasera masa lemnoasa recoltata rascolind afund solul, descoperind alte cioate ale stejarilor doborati, unele evident recente, altele din urma cu doi, trei ori mai multi ani. O broasca rosie de padure, mai apoi un iepure salbatic ne atrasera atentia pe langa galceava ciorilor si caraitul starcilor cenusii.
Trebuie sa remarc lipsa stejarilor tineri in subetajul forestier, in schimb paducelul, alunul, porumbarul, carpenul si ciresul salbatic par sa prospere invaziv chiar.
Multi stejari pedunculati au trunchiurile scorburoase si cu cuiburi de ciocanitori si gheonoaie. De mentionat si cele cateva casute pentru pasaret aplasate in zona coloniei starcilor de catre silvici.
La liziera sud-vest-vest-nord-vestica se observa un canal de desecare recent amenajat, sinuos si putin afund, iar ceva mai inspre Lucacesti–Danestii Chioarului, un excavator realizeaza un mare canal de colectare a apei freatice superficiale de pe pasunea Lucacesti si implicit dinspre rezervatia Bavna.
In drum spre Lucacesti, de-aceasta data prin stanga fantanii cu cumpana, dam peste a doua locatie de afluire si debitare-incarcare a stejarilor doborati in rezervatia Bavna. Aici numaram 32 de busteni, restul de pana la 105, semnalati de mass media si seful Garzii Nationale de Mediu Maramures, gasindu-se-n sat, in fata gospodariilor unor cetateni, debitate ca lemn de foc.
Conform Regiei Nationale a Padurilor Romsilva – Directia Silvica Baia Mare, a sefului Parcului Natural Muntii Maramuresului ing. Costel Bucur cat si a ing. M. Verghelet, avizarea de catre Regia Nationala a Padurilor – Comisia pentru Monumentele Naturii a recoltarii celor 105 stejari uscati pe picior ar fi avut drept scop sporirea luminii pentru arborii ramasi in vegetatie si implicit fructificarea acestora care, cica, nu s-a mai produs in Padurea Bavna de mai bine de un deceniu iar cele 26 ha de rezervatie (cu stejari depasind 150 de ani) sunt in pericol prin neregenerare si invazia arealului de catre specii arboricole oportuniste. Garda Nationala de Mediu Maramures, prin comisarul sef ing. Calin Crisan, este insa de o cu totul alta parere, afirmand ca Directia Silvica Baia Mare nu a respectat protocolul legal de avizare a oricaror interventii in zona.
Parasim Rezervatia Bavna in tunete si cu cer plumburiu de varatica aversa, cu un profund amar in suflet, convins ca ariile protejate-s vorba-n vant pe la noi.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
