Ruta 30 din 22 mai 2009 cu D. Pascu, M. Ghetie, Brena si eu
Secetacrunta instalata dupa lungi zile cu arsita si precipitatii atingandabia 30% din normal conform ANMH si un decalaj vegetal de circa 3saptamani tradat nu doar de crinii de padure (Lilium martagon)imbobociti deja pe serpentinele DN 18 Gutai, cand in mod normal acestiainfloreau in anii trecuti dupa prima decada a ciresarului, ci si deprematura inflorire a altor specii botanice. Iata, ne-am spus, unexcelent motiv pentru a trage o tura pana la Iezerul Mare situat peplatoul de deasupra Culmii Pietrei.
BUMBĂCĂRIŢA – ERIOPHORUM VAGINATUM – Betia frumosului de nedescris – Autor: Lucian Petru Goja
Vezi galerie foto (click aici…)
Plecam la 7,15 din BaiaMare, traversam Gutaiul coborand serpentinele ce acompaniazaRausorul-cu ape extrem de putine (rezultat din confluenta valea IzvorulNegru cu Izvorul Alb iar la intrarea in localitatea Mara prin afluireavaii Hopsia), eronat considerat de nestiutori ca fiind raul Mara(aceasta vine de fapt dinspre Runcu-Tataru confluand dinspre stangaRausorului, in centrul satului Mara).
Parcam la magazinulsatesc din Desesti facandu-ne provizii de banane si portocale apoi oluam pe jos spre ulita ce suie catre monumentul UNESCO, Biserica delemn Sfanta Paraschiva- Desesti.
Marcajul turistic triunghi rosu,excelent si profesionist realizat, suie pe ulita trecand pe sub podulde beton al fostului shrek CFF –Izvoare-Sighetu Marmatiei, lasandbiserica-n dreapta.
Bulbucii de munte (Trolius europaeus)infloriti isi fac deja aparitia pe sub ferestrele caselor, tot maiputine cele cu adevarat traditionale, alaturi de bujorii cu florisangerii si varietatile de crini imperiali. Inca se mai pot vedea floride liliac si albastrii stanjenei dar ceea ce ne va incanta-n curandsunt superbele flori de caldaruse (Aquilegia vulgaris) salbatice, cucorole albastre cerneala, alaturi de mutatii genetice cultivate si-apoisalbaticite avand inflorescente liliachii, roz suav, albe ori liliachii.
Levom descoperi si admira pe taluzuri dar mai ales intr-o fanata culivada din dosul bisericii Sfanta Paraschiva (localnicii le-au adaptat,cultivandu-le nu doar ca plante ornamentale in gradinitele caselor cisi in tintirim, pe morminte, la fel cum au facut-o aici cu bulbucii demunte).
Vagi nori Stratus si Cyrus obtureaza uneori soarele,ce arde din ce in ce mai fierbinte, de excesiva insolatie ne protejeazasi salciile ce acompaniaza sleaul afund de carute, prunii, nucii,ciresii bogati de rodul care se va pargui in 2-3 saptamani.
Privindinspre sud-vest putem admira din diferite perspective platoul vulcanicGutai incepand de la Creasta Cocosului spre varful Gutai (sub care maipersista albul tot mai restrans al zapezii) si Trei Apostoli.
Stiindca in zona Desesti-Harnicesti-Sat Sugatag, la sud-est-est de CulmeaPietrei, in fanatele grase pot fi vazute minunate gladiole salbatice(Gladiolus imbricatus, Gladiolus palustris) cu flori mici, ciclamen,scrutam atenti iarba inca necazuta decat pe alocuri sub taisul coaseisi-apoi ingenios cladita pe ramurosii clenceri in vederea uscarii, farasucces din pacate.
Poate o fi totusi prea devreme.
Salcamiialbi, socii (Sambucus nigra) emana valuri inmiresmate de parfumuripurtate de briza. A inceput sa infloreasca si rezeda salbatica, nu maiinalta de-un lat de palma dar extraordinar de placut odorizata,amintind de sanziene.
Covoare galben portocalii de floarebrosteasca (Ranunculus acris) se intercaleaza cu zdrentuit- delicatelecorole de floarea cucului (Lydius flos cuculi), roz pal, in zoneleumede iar in cele dintai turbarii acaparate de rogoz admiram primelepamatufuri alb-scamosate, ca de bumbac, de barba mosului saubumbacarita (Eriophorum gracile, Eriophorum vaginatum).
Acestelocatii sunt deosebit de agreate si de cateva specii de orhidee, de lacele bej-galbui, untul vacii (Orchis pauster), la cele visinii-violaceepunctate -poroinic (Dactylorhiza maculata) sau altele mai intenspigmentate visiniu-liliachii (Orchis morio).
Minuscualelefloricele azurii de nu ma uita (Myosothis silvatica) completeazaprimavaratica acuarela exceptionala a acestor locuri.
Ceva maitarziu, totusi, aici vor aparea alte cateva specii de orhidee, ceva maiinalte si mai impresionante prin gingasie, coloritul alb sau roz,adesea fiind prezente discrete linii ton in ton pe inflorescentele careinebunesc gazele prin forma si parfumul lor. Lizierele huciului destejar intercalat cu arini si minunati mesteceni, precum si micileluminisuri dintre frecventele tufe de alun, apartin de-acumtricolorelor covoare de sor cu frate (Mellampyrum bihariense), frunzelefiind verzi, pseudoflorile albastre in crestet, de fapt acestea suntfrunze modificate cromatic si adevaratele inflorescente ca nisteminiaturale gura leului, portocalii, frecvent cu irizatii sangerii,dispuse mai jos pe rahis, la subsioara frunzelor.
Zavoaiele,huciurile, luminisurile traversate de traditionale sleauri de carute ilpot deruta teribil in orientare chiar si pe un foarte abil cunoscatoral zonei, respectarea traseului marcat este nu doar din acest motivrecomandabila.
Marcajul (completat cu sageti acolo unde aparschimbari de directie-sincere felicitari celor care l-au realizat!) neorienteaza mereu inspre nord, obligandu-ne la surmontarea a vreo patrupraguri de altitudine diferita si depasirea succesiva a cinci terase.In final putem admira in fata andeziticii martori de eroziune ai CulmiiPietrei, frecvent cu alura de coloane verticale punctand padurea defoioase din jur, cateodata cu pereti si spectaculosi diedri incitand laescalada.
Triunghiul rosu, repetat marcat pe doi bolovaniaflati la stanga drumului pietros de carute, ne indica locul de undevom incepe sa taiem oblic si-n sus Culmea Pietrei pentru a ajunge peterasa superioara, si-n cele din urma la turbaria Iezerul Mare.
Aceastaportiune de traseu presupune deplasarea printr-un codru matur formatdin faget intercalat cu tei si paltini, unele exemplare depasind 1,5 mdiametru impresionand prin forma si robustetea lor, dar si cu arbusti,de la macesi cu flori intens colorate, aproape liliachii, la tufele cuinflorescente albe, mici, cu aspect de umbrelute, raspandind un parfumdulce-amarui ca de migdale.
Valea Iezerului, bolovanoasa darsi foarte modesta (spre aval numita, pe harta Gutinul turisticsectiunea Desesti, Zavoare, poate corect ar fi Zavoaie) curge in stangadrumului, avandu-si originea in Iezerul Mare, la nord-est si la circa1,5-2 km mai sus.
Un sarpe de sticla, maroniu-lucios si nu mai lung de vreo 25 cm se iveste in frunzisul uscat, printre pietre.
Dupa2 ore si 45 de minute la debut iesim deasupra Culmii Pietrei, infanata punctata cu sute de marghile (musuroaie mari, de regulaacaparate de graminee si tufe de afin), orhidee si cativa bulbuci demunte, cu mestecanis splendid in dreapta, spre culmea impadurita incare apar frecvent extraordinar de pitoresti plopi tremuratori.
Dinnefericire proprietarul terenului incendiase primavara pajisteanecosita iar focul afectase teribil nu doar fanata si liziera dar siarbustii si arborii pana dincolo de liziera.
Un izvor se iveste indreapta, cu apele provenite din turbarie, filtrate circa 1 km prin solsi vegetatia specifica (costreie, rogoz, muschi, calcea calului etc.).
Laun moment dat un superficial drum de carute (cu marcaj turistictriunghi rosu) se desprinde spre stanga pentru a continua pe la nord devarful Frasinei (1053 m) peste culme, spre Cheile Tatarului. Aici noicontinuam la dreapta si in sus prin zona depresionara umeda sprenord-est-est, avand la dreapta Culmea Pietrei, un loc de popas cu masasi banca (distruse partial fata de primavara 2008).
Dupaputin mai bine de 3 ore de la plecare atingem limita sud-sud-estica aturbariei Iezerul Mare – arie naturala protejata – cu exuberanteexemplare de stirigoaie (Veratrum album) in zona sud-vest si-apoi,acoperind integral cele 12 ha ale rezervatiei cu tipic aspect de blidcu fundul in sus, mii si mii de barba mosului/bumbacarita, de regulaprezentandu-se in splendide smocuri cu aspect de mari buchete, arareorisolitare.
Din nefericire focul necontrolat s-a extins in aceastaprimavara pana in turbarie, pe o mare portiune grosul covor de muschide turbarie (Sphagnum sp.) impreuna cu afinisul de turbarie, carnivoraplanta roua cerului (Drosera rotundifolia), rachitelele cu floricelemici roz intens, adesea ciclamen, arinul si salcia pitica de turbariefiind incinerate, zona aratand din acest motiv dezolant.
Otaiem spre centrul turbariei ajungand la neregulatul ochi de apaintunecata si animata de rafalele brizei. Admiram de aici Gutaiul,Ignisul, Plesca, lantul vestic al Muntilor Lapusului, culmea Pietreicontinuand spre Piatra Vulpii-Piatra Neagra, Piatra Iepii, PoianaBrustani…
Norii cu aspect de medievale caravele, ce anunta furtunanocturna si aversa atat de necesara, se adunasera pe bolta azurie acerului sporind farmecul peisagistic axtraordinar al zonei.
Dupace ne-am facut de cap fotografiind tot ceea ce ne impresiona prinfrumusete, de la macro floristic la vastele panorame, ne orientam ladreapta – est- suind spre varful Pietrei (1058 m), remarcand ca dupa ceumblasem pe-acolo in 2008 fusese marcat cu cruce albastru traseul decoborare pe un fost drum pastoral practicat de localnicii din Sat Sugatatg, Hoteni, Harnicesti, via Culmea Pietrei, spre ValeaBrazilor-Plesca-Cheile Tatarului-Sapancioare.
Admirammestecenii, plopii tremuratori si extraordinarele exemplare de violete,cu inflorescente mari si catifelate, ramase neafectate de incendiulce-si lasase si aici teribilele urme (marghile cu afinis facut scrum).
Poposimo jumatate de ceas la rastignirea de pe varful Pietrei dupa care urmammarcajul cruce albastra spre est, iesind pe prima terasa de sub CulmeaPietrei. Aici dam peste primele inflorescente de lacramioare(Convalaria majolis), pe alocuri si acestea fiind afectate de barbarulincendiu.
Marcajul turistic realmente profesionist, dublat desageti la schimbarea directiei (dar neprezent pe harta Gutinulturistic-sectiunea Desesti fiindca aceasta a fost tiparita in 2005 iarmarcarea traseului s-a facut in 2008) continua spre Sat Sugatag, motivpentru care il abandonam deplasandu-ne oblic in jos si spre dreapta,admirand abruptul impadurit est-sud-est-sudic al Culmii Pietrei sisuccesivele stancarii andezitice care-i sporesc pitorescul.
Inpajiste se ivesc de-acum minunatii pseudoirisi (Sisyridiumangustifolium) cu niste floricele albastre ce aduc gentienelor si avando zona centrala intens portocalie (staminele si pistilul).
Deoarecenu am tinut riguros la dreapta pe la poalele Culmii Pietrei pana laintalnirea triunghiului rosu, pentru a-l urma in coborare spre Desesti,adica invers decat dimineata, luand-o oblic si in jos printrealunisuri, mestecanisuri ori crangurile de stejar splendide, cu clai defan si vechi colibe si traditionale stane, azi la rand abandonate, numai ajungem la valea Iezerului ci la o modesta vale din stanga acesteia(adica mai inspre nord-est), la un moment dat cu o mica si frumoasaplantatie de zada (Larix decidua) pe malul sau drept abrupt, traversando zona cu impresionanti megaliti andezitici plati si avand in fataplatoul vulcanic Gutai, zona Creasta Cocosului si larga poiana cusaivan de la vestul acesteia.
Dupa circa 2 ore de laabandonarea varfului Pietrei dam de primele gospodarii din Desestiaflate la limita vestica a localitatii, adica spre hotarul satuluiMara. De aici, urmand o ulita pietruita, din ce in ce mai larga,coboram circa 1-2 ora prin stanga bisericii Sfanta Paraschiva inDesesti, incheindu-ne circuitul pedestru care insemnase in total 6 oresi jumatate si circa 15 km parcursi pe un soare fierbinte si o calduradin ce in ce mai naucitoare.
Imbarcati, o taiem peste Gutaivia Pasul Gutai, oprindu-ne doar o clipa la circa 5 km inainte deepuizarea serpentinelor DN18 pentru a estima debutul infloririicrinilor de padure iar la ora 16,30 ajungem in cuptorul prafuit al BaiiMari.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
