Vezi GALERIA FOTO
Florii, peste doua milenii scurse de la biblica intrare a Domnului in Ierusalim. Simbol al sacrificiului intru perpetua renastere. Primavara capricioasa, insa pana la urma chiar prea intrata-n estivalele-i drepturi, cu izbucniri de pana la 31 grade Celsius. Dezlegare la peste si vin, prilej de sindrofii prepascale, adica nu doar pentru cei cu florale prenume. Scurt si binevenit ragaz pentru truditorii de la tara, napaditi de explozia lucrarilor de efectuat intr-un timp foarte scurt. Dar si primavaratice fite meteo. Temperaturi de 16 grade C la 6 dimineata, doar 13 grade dupa doua ceasuri de necesara si strasnica aversa baimareana. Soare, nori calatori si 26 grade la ora 15.15, atunci cand decidem ca e musai s-o zbughim in natura. „Umbla vreme grasa, de mai”, spun batranii de la tara. Chiar asa.
Daca-s Florii, vrem sa gustam din plin o multime de flori, verdele primavaratic crud, iuti, incitantele miresme frivole, azur celest cu albe caravele de nori, fanate aurite de miile de papadii, mioare cu miei zburdalnici (multi dintre ei sarmani inocenti, neimaginandu-si propriul sacrificiu simbolic de Pasti).
Cel mai facil si rapid accesibil Paradis din Tara Lapusului e probabil cel din aval de Razoare (Masca pentru cei varstnici) si debutul defileului, in pitoreasca Groape, dar pana acolo… Incantatoarele expresii ale virginalei primaveri ne surprind si ne bucura incepand din dealul Grosilor, apoi in fanata dintre Dumbravita si Chechis, suind dealul Carbunarului, coborand lung spre Berinta… Ciresii se cam scutura de albele rochite, dar sunt in toiul infloriririi visinii, perii, gutuii japonezi sangerii, liliacul… Si ce perspective extraordinare se deschid spre Morgau, Magura Baii, Dealul Crucii, Ignis, Gutai, Mogosa, Satra Pintii…!
Fascinati de Tibles
Intram in Berinta si e musai sa oprim in lunca invadata de calcea calului si papadii aurii, cu un minunat fundal oferit de Culmea Preluca, in care fagii abia au inverzit, iar gorunii mai lasa vederii mici insule negricioase. Oprim si, dincolo de cumpana apelor Dealului Pietris, suntem fascinati de piramida Tiblesului, cu versantii vest sud vest albiti de limbile de nea inghetata pe culoarele de avalansa. Ca de fiecare data, Cufoaia impresioneaza prin particularul sau. Acum si datorita sutelor de ciresi salbatici disipati in fagetul tanar, spre Magureni, dar si a ritmurilor grafice datorate ingustelor holde, culturi, fanate.
Razoare – ciresii, prunii si perii in floare
Urmatoarea oprire obligatorie e la intrarea spre Razoare, la gura vaii Dobricelului, pentru a admira lunca invadata de papadii, in care doua bicicliste adolescente se rasfata acoperindu-si crestetele cu coronite de flori, totul capatand botticelliene conotatii ori ritualic stravinskyene, trimitand la Le Scare du printemps.
Razoare. O veritabila gradina in care ciresii si perii creeaza imaculata scenografie pe background-ul verzilor pajisti ori a brun-ciocolatiilor soluri de-abia semanate cu porumb si cartofi. Lapusul se iveste abia mai tarziu de pe terasele-belvedere insirate la stanga serpentinelor ingustului drum spre Groape. Lumina e insa regina, cea care in pragul iminentului crepuscul va polei salciile si diamanta apele raului inainte de-asi imbratisa dragastos prima insula, cea dinspre dolomiticul promontoriu spectaculos care marcheaza debutul amonte al Defileului Lapusului.
Se taie de mult si multa padure intre Razoare si Groape, in dreapta excelentului, deocamdata, drum care insa nu poate rezista traficului utilajelor si-al camioanelor grele cu busteni. Opriti-va pentru a admira zglobiile paraie ce sar sprintar peste pragurile sistos cristaline, mai apoi dolomitice, grabindu-se la intalnirea apelor Lapusului. Un stancos, impresionant, perete se iveste in dreapta, sporind misterul si salbaticia locului. Tineri si oportunisti mesteceni acapareaza huciul.
Apoi, in stanga rasare prima si izolata gospodarie, decorata de un urias buchet de ciresi si peri in floare. Urmeaza o raspantie, la dreapta suie un drum ingust si pietros, trecand pe la o rastignire, spre Fata Groapelor si Culmea Maschii, ajungand in Preluca Veche (practicabil numai cu 4×4), la stanga altul, ceva mai lat, pietruit recent, ducand la biserica neinspirat, de-a dreptul revoltator, restaurata si la scoala. Continuam pe acesta, parcand in tintirimul umbrit de stejari nodurosi si cu liziera invadata de mii de flori albastre de priboi – Vinca minor.
Un urias cires salbatic e in stanga, sub drum, concurand de la egal la egal fagii. De aici (72 km din Baia Mare) o luam pe jos spre Fata Gropitei, realizand un spectaculos, desi scurt circuit de inimaginabila delectare si incantare. Urmam drumul de car ce o ia la stanga si inainte, trecand pe langa cateva gospodarii. Toporasii albastri intens sau pal – Viola sp. -, ciresii, prunii, perii in floare, vatra Groapelor, fetele de deal separate de modeste paraie, fanatele recent arse ca-n fiecare primavara pentru a face loc ierbii crude, auriile manunchiuri de lapte cainesc – Euphorbia sp., albele flori de fragute, lutul podzolic rosiatic din care rasar frecvent alb-cristalinele tancuri de dolomite, mai apoi ingenioasele terasari scurse pana in malul drept al Lapusului, stancariile ca niste discontinui pereti sistos-cristalini de pe malul sau stang, cureaua molcoma acum de ape verzui, ca de clestar, ivita in locul in care odinioara o luntre pe cablu lega Groapele de Peteritea, totul constituie prilej de incantare.
Spectacolul Lapusului, cu malurile impodobite de flori si de… PET-uri
Alaturi de rotitorii ulii, cantul reverberat al cucilor, afunda dolina cu un portal dolomitic, gardurile simple confectionate din rude de fag pentru a separa proprietati si a proteja trifoistile, lucernierele ori holdele cu cartofi de vite. Spectaculoasa e dinamica nebuloaselor, cel mai adesea alb-bucalate, mai rar sur-negricioase si proiectand miraculoase umbre asupra teraselor Fetei Gropitei si a codrului de fagi si stejari de dincolo de Lapus. Aici apar si (primele admirate de noi in acest an) exemplare visiniu-liliachii de orhidee, specia – poroinic – Orchis morio, contrastand armonios palcurilor de violete alb-portocalii – Viola tricolor (poate Viola arvensis). Cu siguranta multi pot trece nonsalanti pe langa astfel de „nimicuri”, nu si cei avizi de cunoastere si perpetua invatare, in fond si pentru asta am venit pe acest traseu.
Lapusul face aici un cot spre nord vest nord, spaland un pinten dolomitic abrupt, stancos, impadurit, pentru ca dupa scurt timp sa se-ncovoaie mirabil, intrand triumfal in cea dintai bucla-n U la Ochiul Gropitei. O poteca pastoral-pescareasca taie costis acest piept foarte accidentat de deal dar…e mai greu de dat de ea dinspre Fata Gropitei decat abordand-o invers, dinspre Ochiul Gropitei. Deplasarea in afara acestei poteci presupune asumarea unui real si inutil risc de alunecare si pravalire pe versant. Primulele si spanzul au trecut de inflorire, acum e vremea laptelui cainesc. Poteca duce la p. Ursului care, inainte de a aflui Lapusul, indaratul unui fag urias – loc traditional de popas pescaresc – sare peste un mic prag, realizand un diafan evantai de ape.
De n-ar fi PET-urile, mizeriile casnice si zdrentele aduse din amonte de raul Lapus si esuate-n arbustii de pe malurile sale…! Fluturi coada randunicii – Iphielides podalirius – asalteaza in grupuri aluviunile nisipoase ale raului cu scopul mineralizarii inaintea rutului procreativ.
Lapusul vine rectiliniu spre Ochiul Gropitei, unde se-ncovoaie linistit, verde-smarald, intr-o mare potcoava, dupa care o ia spre intalnirea cu valea Branistei, in dreptul unui cot stancos dolomitic. Continua apoi spre cea de-a doua sa insula, cu fantanita si alt popas pescaresc, confluenta cu valea Vidra si mai apoi cu valea Curetiului, pravalita la final in spectaculoasa cascada Pisatoarea, care anunta limitrofa Piatra a Cerbului si vizavi, Custura Vimei, adica locul celei de-a doua mari flexari in forma de U.
Drumul spre Fantana Ursului
Suim direct stancariile sudice ale phalicului, neaos botezat de localnici Dambul P…i, admirand palcurile scunde, portocalii, de scanteiute – Potentilla sp. Aqua spectacolul e regizat insa inspre sud de reflexele de argint si smarald ale Ochiului Gropitei. Spre nord am putea admira cascadele finale ale vaii Branistei, dar… se insereaza repejor si acum nu-i vreme de ele.
Suntem rasplatiti insa regeste de alte orhidee albe, bej-galbui, roz si liliachii, varietati de Dactylorhiza sambucina de o extraordinara gingasie. Porumbarii au trecut binisor de inflorire, insa sunt imbobociti darmozii – Viburnum lantana, o specie de arbust care agreeaza zonele sudice calcaroase si dolomitice pe care le invioreaza cu albele lor rozete florale parfumate.
Paraiasul ursului sporovaieste duios si tainic in dreapta potecii, un fost drum de car ce suie vioaie spre Fantana Ursului, cu ciurgau si valau pentru adaparea vitelor, dar si cu o veche locatie a unei traditionale horincii (dezafectata in acest sezon). Pana acolo depasim costis o zona stancoasa, apoi o livada cu frumoasa faneata intre pruni, meri clasici, peri si nuci.
Traseu de cinci ore si 144 km
Drumul de car recent pietruit si nivelat face o volta mare, scotandu-ne in zona unui mic cimitir si la un ad-hoc constituit teren de fotbal printre claile de fan. O duzina de adolescenti si tineri, fete si baieti, tocmai au incins o miuta pe cinste. Noi admiram un palc pitoresc de case traditionale, una aflata in grabnica ruinare, apoi o frumoasa panorama est nord est spre Fata Groapelor si biserica. Traversam debutul unui foarte afund si abrupt parau de unde vom iesi printre alte cateva frumoase, traditionale, gospodarii la biserica. In pajistea grasa abia au inflorit verzi-galbuiele exemplare modeste, dar suav-melifer parfumate de smantanica (rezeda) – Cruciata laevipes (Galium cruciata), alaturi, marcand zonele mocirloase, menta brosteasca acapareaza totul.
Drumul de intoarcere e si mai incantator datorita oblicelor lungi-calde, ca de candela, ale soarelui amurgind, pe alocuri in scenografii grandioase. Totul a presupus doar cinci ceasuri, 144 de km, doua ore de traseu turistic de vis si sute de foto-clicuri inubliabile marcand fasta dupa-amiaza de Florii 2013.
Sursa: Lucian Petru Goja