Ruta 44 din 26 august 2009 cu M. Ghetie, A. Ghetie, Brena si eu
Indiscutabil culmile si varfurile alpine atrag irezistibil prin semetia si grandoarea lor pasionatii de turism montan, oferindu-le in schimbul unui corespunzator efort nevisate satisfactii iar atunci cand, in plus, ai sansa de-a fi ghid, conducand dornicii de inedit pe trasee nemarcate, rasplata sufleteasca e si mai mare fiindca poti percepe-n reactiile ortacilor emotia, surpriza, bucuria nestavilita si fericirea de-a descoperi pas cu pas noul ori nemarginirea. Cam asta a fost starea mea de spirit in aceasta scurta, dar splendida, aventura rodneana consumata alaturi de un amic pasionat montaniard si nora acestuia, prahoveanca stabilita-n Oregon-USA, la randu-i pasionata de drumetii montane, pe deasupra fiind deplin in masura sa compare obiectiv turismul romanesc practicat inca din frageda pruncie pe traseele din Fagaras, Bucegi, Ceahlau, Rodnei… cu cel derulat la alta scara, american, marcat de regulamente, rigoare si chiar si de usturatoare dar meritate penalizari in cazul incalcarii acestora.
Plecam din Baia Mare dupa-amiaza pe la ora 17,30 pe o caldura tipica lunii lui cuptor, nicidecum finalului de august, avand drept prima tinta pensiunea ospitaliera a vechii noastre cunostinte din Borsa Fantana, familia Timis Maria si Stefan.
Deoarece colega noastra suporta cu dificultate avatarurile deplasarii cu autoturismul, in special pe drumuri cu curbe si-n serpentine, alegem varianta prin Cavnic–Budesti–Valeni–Barsana–Moisei–Borsa.
Un alt motiv pentru aceasta alegere este acela ca, desi l-am parcurs probabil de sute de ori, traseul in cauza reuseste sa ma incante mereu, indiferent de anotimp si asta incepand cu panorama larga deschisa spre Danestiul strategic si pitoresc amplasat intr-o mica depresiune, marcat de turlele si cupolele numeroaselor sale biserici, intrarea in Cheile Danesti, dealul Mandra Vedere, mai apoi deschiderea spre secularele sate Surdesti si Plopis, fiecare cu propria-i sulita a bisericilor monument istoric din lemn, o sura din stanga drumului, de multa vrem unic martor al traditionalei acoperiri a sarpantelor cu paie, Piatra Rosie, mai apoi valea Cavnicului si impresionanta perspectiva deschisa spre Cavnic, varful Hija, Piatra Soimilor, varful Mogosa si platoul vulcanic al Gutaiului, de la Trei Apostoli spre varful Gutai, Gutaiul Doamnei si Secatura.
In timp ce urcam dealul Roata, la stanga se iveste monumentala Piatra a Malnasului, un fost geizer, apar apoi ciupercarii si afinarii oferindu-si de pe acostament automobilistilor aflati in tranzit (din)spre Sighetu Marmatiei rodul trudei lor de peste zi.
Imediat ce trecem Pasul Neteda panorama capata vastitate incepand cu o alta perspectiva a Gutaiului, Magura Budestiului, Magura Mare si Mica, Piatra Totosului, Sermetesul din Muntii Lapus, Corha si Gruiul Lupului (o fosta caldeira vulcanica aflata la est de Budesti), Transcarpatia ucraineana iar la dreapta si-n continuarea acesteia impozantul lant al Muntilor Maramuresului.
Coborand in Budesti intinsele pajisti necosite, biserica de lemn-cinematografic decor- de pe valea Oanta, bisericile monument istoric Budesti Susani si din Budesti Josani (UNESCO) constituie tot atatea remarcabile puncte de atractie, lor adaugandu-li-se superbele terasari impanzite de clenceri si clai cu fan.
In avalul vaii Cosaului, spre Sarbi si Calinesti, portile de lemn, casele si gospodariile traditionale, alte biserici de lemn, noi sau seculare, se adauga acestei dinamice treceri autoturistice in revista aducand indracit-curioasei manevrari a unui urias caleidoscop. Bucuros pot prezenta, alaturi de amicul meu, aceste nestemate morosenesti romano-americancei noastre colege, nu pot sa nu ma intreb (precum in august 2008 cand fusesem o decada ghidul unei echipe de cineasti bucuresteni) in ce masura mintea si spiritul unei fiinte sunt capabile sa primeasca, asimileze si-n cele din urma sa fixeze un astfel de asalt informational.
Evident, nu am de unde sa aflu, cel putin in acest moment, raspunsul la aceasta inocenta dilema insa pot descoperi aproape-n fiece clipa incantarea, surpriza, bucuria din body language-ul turistei si numeroasele-i remarci, uneori ghidus-onomatopeice.
Urmeaza o alta locatie de exceptie legata de parcurgerea minunatei zone dintre Calinesti spre culmea Dealului Valeniului, un incomensurabil si neregulat amfiteatru urmat imediat de cel orientat catre Valea Izei si Barsana.
Porti monumentale, bisericuta UNESCO cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva, bisericile din centrul vestitei localitati apoi, la iesirea spre Stramtura, arhitecturala bijuterie ecumenic-ortodoxa – Manastirea Barsana – una dintre cele mai asaltate obiective turistice din Maramuresul Istoric alaturi de Cimitirul Vesel si Manastirea Peri, ambele din Sapanta.
Urmeaza Stramtura si Rozavlea adica o minunata zona de pe Valea Izei punctata de recent restaurata biserica monument istoric din Rozavlea apoi largirea spatiilor prin indepartarea treptata a culmilor terasate si din ce in ce mai inalte.
Intram in Bogdan Voda, cu o alta biserica monument istoric cu dubla sarpanta semanand unor infoiate poale iar in situl sau, grandioasa atrocitate neo-ortodoxa, ditai catedrala strivind practic istoria Cuhei si a lui Bogdan I, descalecator si intemeiator al feudalului stat al Moldovei, nemurit de I. Marchis in statuarul grup sculptural amplasat vizavi si vernisat in anul trecut.
O sa, de mai apoi, deschisa-n dreapta ne ofera o alta draga noua perspectiva spre Arcerul Tiblesului.
Imediat dupa aceea urmeaza Dragomirestiul, cu o splendida biserica de lemn aflata in apropierea Muzeului tarancii din Maramures.
De prin Salistea de Sus apare Muncelul Raios, avanpost al Muntilor Rodnei spre Pasul Setref iar din Sacel, cu toata nebulozitatea si pacla inserarii, putem admira Pietrosul Rodnei in timp ce din Dealul Moiseiului vedem Culmea Hotarului, Golgota iar pe langa sosea ofertantii de miere de albine, polen, faguri cu miere etc.
Traversarea Dealului Moisei spre valea Viseului deschide autoturistului scena mareata a altor numeroase terase impanzite de muntenestile gospodarii ale Moiseiului dar si unghiuri catre Toroiaga, Capra, Lucaciasa, Cearcanu din Parcul Natural Muntii Maramuresului.
Traficul rutier se aglomereaza subit, absolut firesc pentru zona Viseu de Sus–Moisei–Borsa in luna august, aceea in care vreo 12.000-15.000 de moroseni ce lucreaza-n Italia, Franta, Belgia, Anglia, Irlanda dupa 1990 se-ntorc acasa in concedii.
E luna casatoriilor si din lipsa localurilor pentru nunti acestea desfasurandu-se nu doar in weekend ci-n fiecare zi a saptamanii, spre bucuria popilor si-a proprietarilor de reastaurante si pensiuni agro-turistice.
Deplasarea aici aduce flagrant celei de pe Valea Prahovei ori spre Litoral. Din fericire, dupa recentele evenimente infractionale, politia rutiera din Borsa e prezenta-n trafic indiferent de ora, prevenind astfel neplacutele incidente de tot felul.
Pietrosul Rodnei ne primeste de la inaltimea lui de 2303 m cu niste minunate nebuloase insangerate de apusul soarelui in timp ce varful Fetei si Puzdre cad treptat prada mrejelor invaluitoare ale noptii.
Mai putem vedea putina vreme Paltinu, Cimpoiesul, Muntele Cailor si culoarul telescaunului din Borsa Complex spre Runcu Stilolului si varful Stiol.
Noaptea pogorase cand ajungem la poarta gazdelor noastre pavoazata cu panglici multicolore si o imensa ghirlanda impletita din cetina proaspata de molid.
Aici ne intampina fiul lui Stefan Timis, de ani de zile plecat la munca-n Italia. Acesta ne lamureste repede spunandu-ne ca sora lui mai mare are nunta a doua zi. Asadar picaseram, vorba vine, la tanc. Curtea e plina de autoturisme cu turisti veniti din Teleorman, Bucuresti, Arad etc.
Apare si Stefan Timis apoi suntem condusi intr-un frumos apartament.
Fiindca voim sa ne trezim si plecam in zori spre Saua Stiol, cinam depanand amintiri turistice legate de zona si ne culcam repede.
La ora 4 dimineata ma trezeste cristalina trambita a unui cocos, nemaiauzita de mine de la tura din vara asta din Cheile Nerei.
Motai iepureste pana la 5,30 cand dau trezirea.
Urmeaza echiparea si micul dejun, bagajele de tura fiind pregatite de cu seara apoi plecarea spre Pasul Prislop cu putin inainte de ora 6,30.
Asistam, deplasandu-ne pe DN 19, la un iminent fastuos rasarit dar si cu penumbre in gospodariile si pensiunile din zona Complexului Turistic Borsa.
In semibezna sunt si Prisaca – Fata Meselor – Buza Muntelui (cu traseul viitoarei telegondole), Paltinu, Cimpoiesul, Muntele Cailor. La fel si Cearcanu si Podu Cearcanului ce se ivesc in curand la stanga.
Ceva mai apoi razele aurii ale soarelui incep sa scoata la iveala crestetele alpine ale Pietrosului Rodnei, Puzdrelor, Aniesului si Gargalaului.
Din Pasul Prislop, pe sub biserica in constructie a noii manastiri, continuam la dreapta (5 km) pe un carosabil forestier intens spalat de averse si torente, pietros, accidentat-hartopos, in unele locuri cu praguri stancoase de sisturi cristaline (marcaj turistic triunghi rosu).
La ora 7,30 soarele, care genereaza un vast tablou in tonuri galben-aurii al pajistii alpine din zona Stiol, ne obliga la prima oprire si sedinta foto.
O herghelie de cai paste in dreapta, spre varful Stiol, iarba uscata pare a fi bronz-sangerie.
Podul Cailor, varful Puzdre apoi Aniesul si varful Laptelui Mare contureaza demicirculara panorama inchisa de caldarea nordica a Gargalaului, 75% aflata-n umbra dar treptat revelata de lumina blanda a diminetii.
In curand abandonam masina, ne luam rucsacii usori de tura si betele de trekking, deplasandu-ne pe drumul lutos-pietros. Intalnim marcajul turistic refacut, banda albastra, spre Saua Gargalau.
La stanga ramane un neo-staul pentru oi, realizat atipic din plasa de sarma galvanizata, mai jos fostul saivan din Saua Stiol si refugiul Administratiei Parcului National Muntii Rodnei, cu flamuri fluturate de briza racoroasa a diminetii.
In dreapta se contureaza Culmea si varful Musceta separand caldarea Gargalaului de Zanoaga Cailor, mai in dreapta Podul Cailor. Apare de asemeni in dreapta saivanul si stana aplasate deasupra Cascadei Cailor.
Depasim simbolul interzis circulatiei rutiere amplasat pe o stancarie, deplin fara niciun efect de catre Administratia Parcului National Muntii Rodnei, in zona in care vechiul drum alpin care suia odinioara printre frumoase lapiezuri si ponoare, ulterior prin dreapta lacului glaciar Izvorul Bistritei Aurii (Taul Stiol) ajungand in Saua Gargalau si facand legatura cu Aniesul nasaudean, respectiv cu Caldarea Puzdre (via Bulevardul Rodnei), are o noua varianta nord-estica prin care se evita accidentarea reliefului.
Dupa circa 1 km o taiem la stanga prin pajistea alpina rouata bogat. Ajungem la incipientul fir soptitor al Bistritei Aurii. Un frumos dar restrans palc de molizi maturi intercalati cu altii tineri marcheaza zona.
Imediat suit spre sud-est versantul din ce in ce mai abrupt al Piciorului Oancului. O mica herghelie paste acolo printre ienuperii si jnepenii rari. Pe sforacele sistos-cristaline umede admiram pamatufuri albe, intarziat, de barba mosului, corole portocalii de calcea calului, albe flori modeste ale studentului, tufe de rododendron cu rari infloriti boboci, clopotei rari. Ciugulim afine, apoi merisoare (coacaze rosii).
Din stanga, traversand Piciorul Oancului pentru a pasuna in caldarea nordica a Gargalaului se aud curand clopotele unei turme de mioare, mai apoi vajnicele latraturi ale cetei de misosi caini ciobanesti, nu prea fiorosi din fericire.
Iesim treptat din conul de umbra, dam in plin soare, din ce in ce mai fierbinte, si in labirintica mare de jnepenis taiata de ingustele poteci pietroase ce traverseaza spre abruptul este-sud-estic al Gargalaului unde privirile nu sunt atrase de restransa oglinda a unui tausor glaciar apropiat de o stana.
Din Culmea Oancului panorama se deschise nu numai spre marea Culme a Tomnatecului ( varful Tomnatec Mare 1943 m) ci si spre valea Putredu, Putredu la Mori, Tarnita lui Putredu, Coasta Neteda, Tomantecu II, varful Inau si-ndaratul sau, abia perceptibil, varf Inaut, perpendicular pe Inau, orientata spre nord-est, Culmea Plescuta. Din pacate aceasta perspectiva este neguroasa, cu toate acestea putem identifica varful La Om din Muntii Suhard si succesivele Obcini Bucovinene.
Culmea Oancului e marcata-n treimea sa superioara sud-vestica de trei cocoase stancoase peste care trece poteca pastorala. Suind-o, avem mereu in dreapta diferite perspective spre neregulata (post ilegala indiguire si amenajare in septembrie-octombrie 2002) oglinda a Taului Stiol, initial aurie, mai apoi albastra intunecata multumita proiectiei cerului.
De aici se vad ca-n palma si numeroasele variante rutiere ilegale venind din Saua Stiol pana-n buza nordica a lacului (initial micut, triunghiular), unele vechi, altele foarte recente si orientate spre Saua Gargalau. Tot de aici putem remarca afectarea jnepenisului de vreo molima, fapt tradat de destul de latele benzi ruginii contrastand intens verdelui tonic obisnuit al acestuia.
Aproape 3 ore si jumatate ne-a luat sa atingem cota 2158 m a varfului Gargalau dupa ce in prealabil la stanga lui am putut admira in culmea principala (marcaj turistic banda rosie) varful Clai, La Cepi, varful Omului, de acolo inainte spre varful Corongis, custuros-stancos, iar la stanga Cisa, Tarnita lui Putredu, Coasta Neteda… Inaul.
Tot de aici, cu toata pacla, vedem o scurta vreme releele de pe varful Heniu din Muntii Bargaului.
Pe varful Gargalau ajungem aproape concomitent cu avangarda (vreo 6 tineri si o tanara) unui grup de simpatici si volubili turisti slovaci cu care comunicam englezeste sau/si ungureste.
Aflam ca fac parte dintr-un proiect turistic organizat in Targu Mures si inoptasera in tabara de corturi, o parte din grupul mare urmandu-i la ceva distanta (majoritatea turiste mai comode dar si cativa tineri, cu totii excelent echipati pentru bivuac si trasee lungi). Au ca urmatoare tinta Lacul Lala, sub varful Inau.
Pentru colega noastra care ramasese subit fara talpa pestigiosilor sai bocanci Asolo, avangarda slovaca se dovedi a fi fost una providentiala, turistii legandu-i cu sfoara si banda scotch talpile total desprinse, altfel nu stiu cum ar fi continuat traseul de coborare pe o varianta atipica.
Curentii de aer adusera treptat circular la orizont alb-suri nori fotogenici, plutind deasupra culmilor si varfurilor.
Cea mai spectaculoasa poate panorama de pe varful Gargalau o ia peste Bulevardul Rodnei spre varful Galatului, Laptelui, Aniesu Mare, lasand in dreapta trapezoidalul varf Puzdre, continuand cu varful Negoiescu, Barsanului, Repedea, Cormaia, Rebra, Buhaescu si culminand cu varful Pietrosul Rodnei.
Spre stanga, catre plaiurile nasaudene, se desprind culmile cocosate cu varful Mihaiasa, Rabla, Paltinu I-II-III, un alt varf Pietros, o alta Coasta Neteda, varful Tapului… toate minunat scoase-n evidenta datorita sur-argintiilor sisturi cristaline contrastand cu ocru-ruginiul pajistii dominate de parul porcului.
Poposim pe varful Gargalau vreo jumatate buna de ceas dupa care coboram pe poteca marcata turistic spre Saua Gargalau remarcand alta tabara de corturi in locatia La Izvoare, intalnind ariergarda slovaca si apoi o parte din vitele, manate de ciurdari dimineata pe sub stancariile varfului Musceta cu reverberate de ecou indemnuri onomatopeice, care pasteau acum printre grohotele nivatiilor Gargalaului.
Pentru a scurta traseul cu circa 2 km abordam direct descendent un picior nordic al Gargalaului care ne scoate repede in poteca marcata cu banda albastra ce suie din Saua Stiol spre Saua Gargalau. Grupuri de turisti plimbareti-picnicari suie dinspre Taul Stiol spre caldarea cu frumoase zone umede de la est de Saua Gargalau.
Un viguros buhai din rasa Bruna de Maramures, ce-si temea vitelele si vacile pascand in juru-i, ne mugeste fioros multa vreme chiar si dupa ce-l depasim. Pe digul ilegal amenajat al Taului Stiol si pe malurile lacului glaciar spurcat de un ex edil imbecil tendentios tinut in brate de institutiile statului puse sa implementeze legile (in speta a mediului, ariilor naturale protejate, constructiilor etc.) si sa vegheze asupra deplinei respectari a lor, se plimbau acum vreo doua duzini de turisti.
Curios, de aceasta data niciun autoturism nu depasise limita legal impusa desi nici urma de rangeri sau jandarmi montani in zona.
Noi o luam la stanga pe deasupra lacului, urmarind poteca/drumul auto spre Saua Stiol, intalnind alte numeroase grupuri de turisti romani iesiti la plimbare spre lac, unii chiar deasupra jgheabului de avalansa ce coboara la baza Cascadei Cailor, altii venind dinspre telescaunul din Runcu Stiolului.
Dupa 5 ore si jumatate de circuit alpin incantator, acompaniati de extraordinara muzica dedicata pianului de catre Franz Liszt, ne imbarcam in autoturism pornind spre Pasul Prislop, in drum intalnind autoturisme dar si grupuri de turisti iesiti la ciupercareala, aer curat si delectare cu afine.
Pentru variatie optam din Borsa spre Viseu de Sus, Viseu de Jos, in continuare spre Bogdan Voda, traversand in acordurile muzicii inegalabililor Jimmi Hendrix si John Lennon pitorescul Bocicoel.
Ne oprim pentru o scurta vizita la Manastirea Barsana iar in jurul orei 17 ne incheiem aventura in dogoritoarea Baia Mare (dupa o prelunga si animata dezbatere polemica purtata pe teme de educatie, politica, perspective socio-economice, coruptie, impostura, ipocrizie, tupeu porcesc, facatura si ineficienta institutionala, budism si gandirea pozitiva, cu alte cuvinte despre cam tot ceea ce defineste mioriticul insipid, sau spumos, incitant, tratandu-l detasat din afara, romanesc).
Sursa: Lucian Petru Goja