TURISM IN APUSENI III – De la Grota Studentilor, la Piatra Secuiului (GALERIE FOTO)

Vezi GALERIE FOTO
Apusenii abunda de turisti nu numai datorita ofertei peisagistice, care este comparabila cu a Maramuresului, ci si pentru ca preturile de cazare la pensiuni sunt mai mult decat accesibile, comparativ cu cele din judetul nostru. Spre centrul Rametei pornim dupa micul dejun, luandu-ne ramas bun de la excelentele noastre gazde.

La biserica monumentala, alba, se coteste dreapta abandonand asfaltul si admirand deosebit de frumoasele cladiri albe ale multisecularei asezari, o luam pe o ulita pietruita spre E, iesind pe la poalele vestice ale Coltilor Trascaului si ale Pietrei Secuiului, chiar in dreptul jgheabului accidentat pe care vom cobora la finalul circuitului.

Magia diminetii in Muntii Apuseni
O briza calduta adie in timp ce suim o vreme spre acel jgheab marcat cu cruce albastra dupa care schimbam directia traversand terasele de odinioara oblic ascendent spre SE, avand ca prim obiectiv Grota Studentilor.

Cu siguranta sunt peste 12 grade Celsius si nu avem nevoie de hanorace. in spatele nostru, tot mai jos si mai departe, se prezinta frumoasa Rametea deasupra careia se intinde o alba dara lunga de fum provenind de la balariile cosite si uscate aprinse in patru vetre de vreun localnic.

Fumul in sine are un ceva magic, contribuind spectacolului matinal generat de nebuloasele eterat adunate peste culme dinspre nevazutul Moldovenesti. Pe-acolo, la poalele estice ale Pietrei Secuiului, ar exista un tau, ochi de mare confirmat de geologi, ne spusese seara Szabo Andrei, gazda noastra de 63 de ani.

Grota studentilor
Cica aruncand o piatra in acel aven cu ochi de apa…legat cu Marea Neagra, poti numara pana la 13 inainte de a auzi pleoscaitul apei si niste valuri sincrone mareei atunci cand soarele lumineaza apa din adancuri. ii spusesem gazdei noastre ca o similara legenda se vehiculeaza si in Maramuresul Istoric, legata de Taurile Chendroii aflate la NV de Creasta Cocosului din M-tii Gutai. 

Doua turme de oi cu caini hamaitori vin dinspre Coltesti pe terasele aride, cu frecvente gramezi de grohote adunate de care fostii proprietari pe cand isi mai arau si cultivau traditional aceste terase ce nu au mai mult de 2-5 cm grosime sol fertil.

Muntele e in stanga, semet, inexpugnabil, impresionant si mai ales impunand respect. Dupa o vreme intr-un picior stancos abrupt, SV, se iveste portalul intunecat al Grotei Studentilor.

Pare foarte aproape, facil accesibil dar …pana sa ajungem dinaintea lui parcurgand aproximativ doi km e necesar putin peste un ceas. Privelistile de-acolo spre Rametea indeosebi, treptat iluminata de soarele diminetii, sunt extraordinare.

In grota-portal cu o iesire imensa sudica, alta si mai mare vestica, cu forma de potcoava, si una mai mica, arcuit-nordica, se vad numeroase pene de porumbei de stanca.

Sub portal, ingradite cu pietre, locurile de bivuac in cort al vreunor alpinisti-speologi, pe jos o multime de crotine de oi, adapostite poate pe vreme rea de catre ciobani.

Din portalul sudic privelistea coplesitoare se deschide spre lunca vaii Rametei cu o puzderie de sole si parcele policrom-geometrice cu o impresionanta grafica, apartinand Coltestiului.

Policromia provine din cultura diferita a solei, cu porumb, varza de toamna, cartofi, lucerna, trifoi, fanata spontana etc. Pe masura ce altitudinea creste, spectacolul acestor geometrii devine impresionant, indescriptibil.

915 metri altitudine indica in Grota Studentilor GPS-ul lui Misu. De acum, respectand sugestiile pertinente ale lui Peter Ham care ne avertizase ca pe piciorul de deasupra grotei nu se poate iesi in creasta principala, coboram cca 100 m prin stanga grohotisului ciupiti fiind de macesi, unii cu niste ciudate fructe ca niste mici mere negricioase, altii cu cunoscutele fructe rosii dar si paducei, peri salbatici si porumbari, ciulini, scaieti.

Pe Piatra Seciului
Traversam culmea spre S, depasim urmatorul valcel sec, grohotos-inierbat, apoi suim continuu pe piciorul custuros spre zona superioara dinspre creasta principala sudica a Pietrei Secuiului.

Inventariem pe parcurs cele trei cai de posibila iesire pe creasta : suind un valcel si la final printr-un traverse stanga (N) paralel cu stancariile crestei si apoi pe un versant inierbat, direct pe custura calcaroasa accidentata pe care ne aflam sau, cel mai sigur, la dreapta, oblic ascendant, intersectand partea superiaotra a potecii marcata turistic cu cruce albastra ce vine dinspre Coltesti pentru a ajunge pe varful Pietrei Secuiului.

O urmam pe aceasta biciuiti de soarele din ce in ce mai puternic, fierbinte, admirand aici, ca si la Huda lui Papara, o varietate exuberanta de omag rasfirat alb-galbuie dar si o sumedenie de alte flori intarziate alaturi de cimbriosor, sovarv etc.

La dreapta amplei sei pe care o atingem la ora 10,45 se inalta un varf stancos cu un perete estic impresionat. Abia suind mai apoi spre N realizam ca acea stancarie se intinde precum o gigantica iguana spre S.

Panorame de pe varful Pietrei Secuiului
Pentru a ajunge pe varful Pietrei Secuiului -1129 m conf. GPS-urmam poteca decupata in lapiezurile inierbate. Aceleasi borne de beton, inalte de vreo 1,2 m, revopsite recent cu simbolurile steagului maghiar, pe una fiind inscriptionat prin scrijelire un RO, sunt vizibile pe varful Pietrei Secuiului, atins déjà de marea trupa de vreo 40 tineri si adolescenti maghiari intalniti de noi in seara precedenta la cetatea Coltesti.

Par a interpreta si aici, sub vigilenta bagheta regizorala a unui lider/guru spiritual un fel de ritualica sceneta. La ora 11,45 oprim putin mai departe de ei, admirand plonjant de pe varful Pietrei Secuiului extraordinarele privelisti spre Rametea, Coltesti, Moldovenesti, Rosia Poieni, Muntele Mare, Cheile Aiudului…

Soarele arde violent. Pleaca tinerii. Pornim si noi dupa o vreme spre saua de legatura catre Coltii Trascaului. Tinerii mai fac un pelerinaj tematic la o borna calcaroasa multiseculara acoperita cu uscate coronite florale.

O luam in jos pe palnia inierbata, mai apoi pe torentul sec-accidentat cu praguri, trepte si multe, mici, schimbari inerente de directie, admirand versantii din dreapta cu turnuri, colti, hornuri, cerdacuri mici si grohotoase aflate-n soare, in timp ce marele perete din stanga, ca si imensul grohotis deasupra caruia apare galeria unei pesteri cu stalactite si stalagmite (ne spusese Szabo Andrei seara) e acum in umbra deplina.

Suie turisti in mici grupuri, straini, maghiari, romani, de toate varstele, unii neechipati cu binevenitele aici si indeosebi la coborare, bete de trekking (vai de genunchii lor !).

O familie pasionata de planorism suie cu baieteii lor dragalasi de 5 si 7 ani, o alta familie cu un copil de 6 luni purtat de juna-i mama intr-un fel de marsupiu si tatal, purtandu-l intr-un fel de rucsac-umbrela pe fratiorul lui de doar un an , urca muntele pe la ora 14, atunci cand caldura a ajuns la 29-30 C iar noi, dupa un coboras de 11/4 ore am revenit pe terasele cu poteca inierbata la masina.

Ne mai hidratam inca o data strasnic cu apa laliu-chioara din bortbagaj, o racorim si pe Brena, dam drumul la maxim la clima si pornim catre casa via Buru-Turda-Cluj Napoca-Hida-Surduc-Mesteacan, de acolo-n colo indurand supliciul drumului rau si aflat in lucru, ca de regula la finele verii si atunci cand toamn, iarna, vremea neprielnica se apropie vertiginous dar…asa-i romanu !

Constatam ca circuitul nostru din minunatii Muntii Apuseni insumeaza in final 865 de km, iar sentimentul este ca sigur vom mai “cotrobai” cotloanele neasemuite ale acestor locuri.

Foto: Grota Studentilor, la Piatra Secuiului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja