11 07 2010 cu Brena ( idei de vacanta –98 km in 31/2 ore)
Vezi GALERIE FOTO
Vremuri dubioase, imprevizibile (nu doar meteorologic vorbind). Dupa ploile si racoarea ultimelor zile din Maramures ( si dezastrul cosmaresc al inundatiilor moldave de pe Prut, Siret si Dunare) prognoza pentru weekend anunta instabilitate atmosferica, posibile averse, furtuni, descarcari electrice si pe alocuri chiar caderi de grindina. In astfel de conditii cum sa-ti asumi deplasarea in Borsa pentru a parcurge un serios traseu in M-tii Rodnei (cu o durata evaluata la 9-10 ore de talpuit efectiv pe sub cerul liber) ? Mi-am zis hai sa facem ceva mai la indemana, de pilda un circuit din Preluca Veche spre Piatra Cerbului-cascada Pisatoarea-pestera Casa Pintii de pe Culmea Pietrei dar, evaluand prognoza pe net, coroborand-o cu alarmistele stiri radio-TV…
Sambata, in schimb, contrar semnalarilor, a fost pana in cele din urma o zi aproape integral insorita si calda ( 30 C), dar se parea ca vremea calda ( 31-32 C) avea sa se schimbe in rau duminica.
Panzerele nemtesti, inexpicabil lesinate dupa evolutiile remarcabile dinaintea catastrofei cu Spania, in lupta incrancenata cu Uruguay-ul abia de au putut mana pe trofeul de bronz al mondialei vuvuzele fotbalistice…
Nasterea zilei…
Facand ochi pe la patru dimineata, scrutand curios pe fereastra orizontul destul de noros si intunecos, m-am gandit la o alta zi turistic ratata dar, inspirat, am sarit din pat binisor inainte de ora 5, pe la 5,30 iesind din casa si ruland cuminte dar si destul de indecis spre Copalnic Manastur.
Spectacolul feericei nasteri a zilei a
Spectacolul feericei nasteri a zilei a inceput pe cand am suit dealul Grosilor, soarele pitit dupa impaduritele culmi ale Mogosei si Gutaiului inrosind, si imediat dupa aceea conferind lumini de bronz si aur topit norilor.
Turla manastirii in bataia soarelui de dimineata
Showul abia a inceput si, dintr-o data, nu mai stiam incotro sa scrutez, spre livezile si terasele cu lumini si umbre ale Grosului ori spre lunca ingusta prevestind apropierea de Dumbravita ?
Culorile calde, umbrele prelungi, se schimbau in fiece clipa, iar asta ma facea sa fac oarecum abstractie, pe nedrept, de bogatia varietatii speciilor botanice si policromia florala a pajistilor necosite din jur, nu si de crangurile cu salcii, capitele de fan abia adunat de cu seara, ingustele holde de orz si grau.
Pe la Berinta, soarele baleia totul, penetrand valatucii diafani de neguri sur-purpurii, turla micutei manastiri ctitorita de familia Rusu parand intr-un fel ireala.
In fata si spre dreapta, s-a ivit lunga spinare valurita a Culmii Preluca iar spre V, la intrarea raul Cavnic in defileu, alb-destramate neguri pluteau deasupra codrului de foioase.
Imediat s-au ivit rarele gospodarii pitoresc punctate pe versantul N al dealului Copalnic mai apoi, dupa curba stransa la stanga, cele doua apropiate biserici cu turle argintii de la intrarea in Copalnic Manastur.
Deja regretam amarnic ca nu am insistat destul pe langa amicii mei sa ne facem, incepand chiar din zori, tura dorita spre Piatra Cerbului-Casa Pintii, vremea aratandu-se din ce in ce mai ideala pentru turism.
Pe hartoapele Prelucilor
Am traversat Copalnic Manastur iar la iesirea spre Rusor (in dreptul micului cimitir) am virat dreapta-n sus intrand pe drumul Sapard.
Binefacerile asfaltului bunisor pana aici aveau sa lase loc, nevisat de repede, semiasfaltului intens spalat de torente, apoi hartoapelor bolovanoase, fiind vizibile consecintele nerealizarii din start a necesarelor rigole pentru drenarea apelor pluviale si a celor rezultate din topiri.
Dintr-o volta ampla, am admirat cuveta larga a Copalnic-Manasturului scaldat in soarele inca bland dar si o superba panorama, in laviuri cu tonuri sepia, spre culmile indepartate ale Muntilor Lapusului.
O alarmanta alunecare de teren, din stanga, pornind dinspre poalele nordice ale dealului Florii, m-a facut sa ma intreb cat de curand aceasta salutara cale de acces ( finatata de UE in urma cu doar vreo trei ani) avea sa devina deplin impracticabila, izoland dinspre NV satele Preluca Veche si Dealul Corbului.
Cam pe-acolo m-am felicitat pentru prima oara ca eram in autoturism doar cu Brena, labradorita, panta accentuandu-se iar spalarile lasand in urma lor ogase afunde si scotand la iveala tancuri periculoase de bolovani.
Magice plutiri marc-chagalliene
Am dat pana-n dealul Manasturului doar de un singur autoturism, iar pasagerii acestuia iesisera la ciupercarit si la apa de izvor.
Bresele deschise prin faget ofereau compensatoare privelisti neasemuite spre Copalnic-Manastur, Vad, Fauresti, Rusor, Cernesti, Fanate…
Suitul din sa spre varful dealului Florii, cu soarele explodandu-mi realmente-n parbriz si-n priviri plus carosabilul spurcat accidentat mi-a mai temperat nitel avantul.
Nu pentru multa vreme, fiindca imediat au aparut gratiosii mesteceni solitari sau aliniati pictural pe liziera inlantuitelor poienite, in plus, am dat cu privirea de o batranica ce abia-si scosese vitele la pascut pe buza dealului astfel incat impreuna dadeau impresia unei magice plutiri marc-chagalliene pe deasupra orizontului.
Santurile din varful dealului Florii erau mirabil decorate de palcuri de flori galben portocalii contrastand (armonios) cu rosul-visiniu al pajistilor dominate de Festuca rubra.
Paleta cromatica se completa cu numeroasele rozete alb-portocalii de romanita, rozul discret al florilor de osul iepurelui, stelare corole galbene ca de miniaturale flori ale soarelui, cilindrice inflorescente albastru-catifelate, clopotei, irisi …
Holde de cartofi abia inflorite
Am coborat spre bifurcatia apropiata, dand cu privirile de intinse suprafete drapate cu feriga, intercalate acestora cele dintai, mici, holde de cartofi abia inflorite, clencerii cu trifoi, brazde inca verzi-crude, clai de fan proaspat si exemplarii pruni ai Prelucii.
La stanga, marcat de un panou, drumul lutos-pietros-hartopos spre Preluca Veche. In dreapta, continuarea desfundatului drum Sapard spre Dealul Corbului si-n final spre noul pod de trecere peste raul Lapus catre Salnita si hotarele nord-vestice ale Vimei Mici.
Trasee turistice
Daca pentru (ne)cunoscatori chiar si zona cuprinsa intre Baia Mare si Dealul Florii ofera o sumedenie de zone turistice cu o incantatoare peisagistica, de la aceasta bifurcatie se deschide o veritabila pleiada de trasee pe care voi incerca sa le enumar, sugerandu-le totodata celor interesati sa-si reaminteasca descrierea lor accesand www.emaramures.ro, sectiunea Turism, cu o bogata arhiva
Precizez ca toate traseele de mai jos sunt nemarcate turistic, in plus nu uitati sa va asigurati la plecare, sau trecand pe langa rarele gospodarii, rezerve de apa potabila si atentie in acest sezon la vipere !
Din Saua Dealului Manasturului in avalul salbaticei valea Rea spre confluenta cu raul Lapus
-de la bifurcatie in dreapta, spre Dealul Corbului si de-acolo la urmatoarele obiective remarcabile a) Cetatea din Dealul Corbului (relief rezidual accentuat), un perete spectaculos format din paragnaise taiate-n doua de raul Lapus care descrie acolo, imediat in aval de Balta Mestecenilor, doua succesive bucle-n forma de U
b) cascadele din portiunea finala a vaii Porcului, pana la confluenta cu raul Lapus
c) trecand podul spre Salnita, imediat in stanga sus, Custura Cetatelei, cu panorama spre gura vaii Morilor si Piatra Ciutei
d) Sura, Ghetarul si Pestera Bursucilor din Dealul lui Danile
-coborand spre Preluca Veche, de la noua biserica greco-catolica in stanga si-n jos –Valea Arinului si-n continuare spre nord satul Magureni
-din Valea Arinului, suind in continuarea Culmii Preluca, se accede la Poarta Pintii, o splendida arcada dolomitica, si-n continuare, mergand spre NE, se poate ajunge la cascada Babei, in final iesind prin Poiana Soarelui II-I si Muzeul Florean ( de sculptura in piatra, calcar si marmura in aer liber) la soseaua Baia Mare – Tg.Lapus, aprope de Cernesti.
-continuand spre sud, pe langa biserica greco-catolica spre cea ortodoxa, apoi pe la NE-E de varful Paltinu accedem :
a) la dreapta si-n jos la Piatra Cerbului si valea Curetiului cu cascada Pisatoarea
b) pe Culmea Pietrei in jos, spre Gura Vimei , la Piatra Scrisa si la stanga acesteia , pe un plan inferior, cu portalul deschis la circa 60-70 m deasupra malului geografic drept al Lapusului, pestera Casa Pintii ( de circa 13 m lungime, dezvoltata in dolomite, oferind in perioada iernii refugiu pentru lilieci) –continuand spre S-SV pe Culmea Pietrei si apoi la dreapta, pe malul Lapusului ( din dreptul Gurii Vimei) se ajunge in flancul drept al impresionantei Custuri a Cetatelei ( cu o pestera prospectata si cartata de Clubul de Speologie Montana Baia Mare in 2009, ca si alte formatiuni dezvoltate in dolomitele apropiatei Pietre a Ciutei sau cele ale flancului geografic stang al Raului in dreptul Dealului Corbului prospectate de catre membrii aceluiasi club speologic)
c) imediat la E-SE de Dealul Paltinu ( marcat de relee radio) si dupa debutul Piciorului Maschii ( pe care continua drumul spre Fata Groapei-Groape-Razoare) , in dreapta, e obarsia vaii Vidra, accidentat-spectaculoasa, cu praguri, saritori, cascade, afluind in raul Lapus
-de la biserica monument istoric din Groape, la dreapta si-n jos, spre Gropita si Ochiul Gropitei ( pe poteca pescareasca) –o extraordinara bucla-n U a Raului- in amonte de aceasta, la circa un km, e o splendida lunca ingusta cu ponoare, doline si o arcada dolomitica, dar si o fosta mina de dolomite, pe acolo existand odinioara un pod plutitor de legatura cu Peteritea
-la iesirea din Groape, aproape de hotarul vestic al localitatii Razoare, este o frumoasa insula ce precede intrarea Lapusului in defileul sau ( care insumeaza cca 42 km pana la iesirea in Rosia-Remecioara si-n final in Remetea Chioarului).
Ca unul care am parcurs nu o data toate aceste trasee, plus numeroase altele de pe acelasi flanc al Lapusului dar aferente zonei Preluca Noua, Apra, Sahelbe, Codru Butesei, Berchezoaia, dar si de pe flancul opus, dinspre Peteritea, Salnita, Romanesti, Prislop , va asigur ca ele pot raspunde din punct de vedere turistic ( peisagistic, geologic, botanic, spelogic dar si din perspectiva specificului arhitectural rural, bisericesc ori laic, obiceiurilor, datinilor si traditiilor) celor mai mari exigente.
Culmea si Rapa Vimei insorita
Acum am urmat Piciorul Maschii ( Masca e vechea denumire a localitatii Razoare) pe drumul si mai accidentat prin spalarea sa teribila de catre recentele averse soldate cu torente, admirand numeroasele cruci de piatra cu rastigniri amplasate la raspantii ( dupa 1900-1935) spre Fata Groapelor.
De acolo, panoramand la dreapta peste negurile plutind la semi inaltime deasupra Ochiului Groapelor, vedeam insorita Culme si Rapa Vimei, sub mine, intr-un fel de plonjanta aeriana, gospodariile razlete ale Groapelor, argintia turla a bisericii mai la E si-n continuare, pana in depresiunea orasului Tg. Lapus, o densa mare de neguri laptos-argintii marcand incipientul Defileu al Lapusului, iar la dreapta si mai sus culmea Alunis-Breze ( de pe hotarul Maramuresului-Bistritei Nasaud si a Clujului -zona Suciu de Sus-Manastirea Rohita).
O batrana-ncovoiata de ani taia cu secera buruienile dintr-o mica holda de porumb, o alta isi priponise vaca-n curte, mulgand-o de zor, in timp ce unii localnici scrutau semnele zilei din curti, iar altii isi conduceau vitele si caii la pasunile ingenios dotate de ceva ani cu garduri electrice ( pastori electrici).
Casa lapuseana cu prispa umbrita de vita de vie si cu ferestre mici
Ajuns in Groape si dand de asfaltul ingust dar bun, am scapat nevatamat de calvarul ce mi-a dat pe buna dreptate fiori nu doar coborand Piciorul Maschii si-apoi Fata Groapelor ( cu ogase afund-labirintice de neocolit plus frecventi bolovani proeminand periculos pe carosabilul nu mai lat de 2,5-3 m si fara sansa de intors la nevoie).
Valsam acum savurand incantat mestecanisurile tinere, mai apoi lunca Lapusului apropiindu-ma de Razoare. Pescarii soseau in zona insulei, altii innoptasera pe-acolo in colibe empirice ori in corturi, tradati fiind de fuioarele de fum ale focurilor de tabara amalgamate negurilor.
Soare si laptoase neguri, trecand prin Razoare, dar si o biserica de lemn multiseculara, mai pe urma o minunata casa lapuseana cu prispa umbrita de vita de vie si cu ferestre mici, ca de poveste, cu peretii spoiti in albastru ultramarin, doar sanatoasa sarpanta de dranita fusese neinspirat inlocuita cu alta (cancerigena) de azbociment, conform modei dintr-o anume perioada..
Am iesit in drumul ce leaga Galgau–Coroieni-Targu Lapus, continuand spre buricul Tarii Lapusului, din centru cotind-o la stanga pentru ca suind serpentinele Dealului Pietris si admirand in dreapta satul Borcut, terasele Dealului Ursoi si–n fundal trapezoidala piramida a Satrei lui Pintea, iar la stanga pitoreasca Cufoaia (fotogenica indiferent de anotimp)
La intrarea de la Muzeul Florean
M-am apropiat incet de inchiderea circuitului, nu inainte de a opri o clipa la intrarea spre Muzeul Florean si de a admira frumoasa si dilematica statuie a copilului asezat si cu obrazul rezemat in causul palmei.
Nici vorba de vreme rea, averse si mai stiu eu ce fenomene meteo ostile, de m-am si intrebat daca nu cumva cei de la ANM, de frica autoritatilor guvernamentale si prezidentiale, nu exagereaza uneori deliberat in interpretarea datelor culese, bagand lumea in sperieti ( ruperea de nori si nebuna aversa care lasa in urma apa de mai bine de o jumatate de metru pe strazile Baii Mari avea sa survina abia la ora 15 si sa terorize urbea ceva mai bine de o ora).
Sa dam asadar credit specialistilor meteorologi; daca un astfel de fenomen te-ar surprinde-n traseu, fara un adapost serios…
Acum totul era scaldat in soare, aversa cazuta peste noapte pe Culmea Preluca, in Preluca Veche si Groape a lasat in urma cateva balti dar si minunate, fotografice, transparente.
Dupa doar 31/2 ore de fotoincantare si parcurgerea in total a 98 km, eram ajuns acasa, nespus de bucuros sa-mi desert tolba foto, dar si sa va ofer cateva sugestii de evadare in sanul naturii aproape neagresate (inca) din zona Prelucilor.
Sunt rare pensiuni, dar fiti pe deplin convinsi de faptul ca ospitalitatea prelucanilor e una fara margini, iar zona se preteaza extraordinar escapadelor in mici grupuri cu cortul.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
