 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Un american la Paris, cu Gene Kelly si Leslie Caron, regizat de Vincente Minnelli in 1951 dupa omonima compozitie exceptionala din 1928 a lui George Gershwin, e o nimica toata pe langa un roman devenit american sadea in Manhattan, New Jersey, aventurat la 65 de ani in Defileul Lapusului. Dar asta doar la prima vedere, fiindca de fapt inginer Iosca Ghetie, un pasionat montaniard-alpinist si veritabil globettroter, a copilarit pe malurile Lapusului in Sacalaseni de unde, prin 1956, alaturi de fratele sau Misu si alti copii, au facut temerare incursiuni pe Rau via Remecioara, Berchezoaia, Remetea Chioarului, Buteasa, Codru Butesei…iar mai tarziu, prin 1970-1972, facea canioning din Razoare pe Rau in jos pana la Rosia.
Se pleaca spre Targu Lapus. E soare, nu prea cald si se anunta pentru dupa-amiaza posibile, scurte si averse. In drumul spre Razoare se fac “recapitulari” peisagistico-topografice incepand de la intrarea raului Cavnic in splendidul, desi scurtul, sau defileu via Intrerauri pana la confluenta cu raul Lapus, apoi privind Culmea Preluca, Dealul Florii, valea Morilor dinspre Magureni catre valea Arinului din Preluca Veche, valea Babei cu frumoasa cascada abordabila prin traversarea celor doua poiene cu lucrarile de sculptura ale numeroaselor tabere soldate cu Muzeul Florean de pe Dealul Pietris-Poiana Soarelui, neomitand portalul dolomitic botezat Poarta Pintii.
Nostalgice aduceri-aminte si proiecte pentru vara urmatoare
Se ia in discutie Brebeniul din stanga drumului, vestit pentru horinca lui de prune si pere puturoase, imediat dupa cumpana apelor enclava pitoreasca a Cufoii, Borcutul, Dumbrava, Dobricul si Stoiceniul natal al rapsodului Grigore Lese ( la est si in stanga soselei) Minghetul, Hudinul si Tiblesul aflate ceva mai departe, Culmea Breze cu omonimul varf punctat de relee de comunicatii si la dreapta sa varful Alunis ce domina depresiunea in care se afla Manastirea Rohiita.
Urmeaza spre vest Culmea Vimei, sub noi chiar depresiunea orasului Targului Lapus, cu drumul pitoresc spre Rohia si celebra-i Manastire Sfanta Ana, culoarul spre Valenii Lapusului-Coroieni-Cheile Babei, varianta deviind prin Peteritea si Vima Mica spre Jugastreni, Salnita Romanesti, Prislop, Boiu Mare, Mesteacan si intrarea Lapusului din Razoare in defileu spre Groape, iar de-acolo in jos, pe sub Preluci, Dealul Corbului, Aspra, Sahelbe… la Remetea Chioarului. 
Pentru cei precum Misu si cu mine care am talpuit de nenumarate ori trasee turistice (mai degraba ancestral pastorale) nemarcate in Defileul Lapusului, neavand schite sau harti la indemana, bazandu-ne cel mult pe sumarele informatii aflate de la localnici sau turisti, intregul tur de orizont anterior descris constituie un excelent prilej de nostalgic-placute aduceri aminte iar pentru un curios si neastamparat din fire fan al naturii nealterate precum Iosca, ocazia unei binevenite documentari ad hoc, dublata de proiecte turistice subit incoltite in minte si realizabile incepand cu vara urmatoare.
Exista cateva locuri-cheie in care, avand drept obiectiv zona de debut a Defileului Lapusului, trebuie sa te opresti mergand din Baia Mare. As aminti sesul dintre Copalnic si Copalnic Manastur, cel cu panorama bisericii inconjurata de coroanele pinilor ornamentali, in fundal dreapta desfasurandu-se valuritele culmi nordice ale abruptului Nordic al Culmii Preluca, apoi deasupra Cufoii si a Borcutului de unde, aproape invariabil, poti admira extraordinarele mari albe de neguri.
In tintirimul vechi cu cruci de piatra din Razoare
In perioada 15 august – 21 august 2011, Tara Lapusului a cunoscut efervescenta unor laudabile cultural-artistice evenimente, unele in premiera, precum cel realizat si cu concursul stoicenarului Grigore Lese, altele, precum Tabara de Arte Dealul Mare aflat la a doua editie, respectiv Tabara de Arte din Dealul Corbului avand la activ deja cateva editii.
In Razoare primul popas se face in tintirimul cu vechi cu cruci de piatra din preajma bisericii de lemn, monument istoric, cu hramul Sfintii Arhangheli, din pacate fiind inchisa de aceasta data nu am putut sa-i admiram frescele si iconografia remarcabile (desi sunt intens afectate de scursele secole si de igrasie).
Se pleaca spre Groape, beneficiind de excelentul drum ingust si asfaltat relativ putin circulat. Am oprit in parcarea larga a unei curbe de la capatul nordic al unui ingust (impadurit cu foioase spre nord) promontoriu dolomitic pe care l-am parcurs pe culme pana in capatul sudic stancos si suspendat deasupra Lapusului cu apele reunite dupa prealabila invaluire a primei sale insule umbrita de salcii. Panorama catre Targu Lapus este impresionanta.
Coborand in Razoare atrage atentia un atelaj tractat hipo, incarcat cu lemne de foc. Continuand spre Groape pe asfalticele serpuiri ce traverseaza in doua locuri modestele paraie ce afluiesc prin repezisuri si cascade in malul drept al Raului, se admira zona stancariei scurte dar impresionante, mai apoi primele panorame spre Fata Groapelor si drumul pietruit, teribil de accidentat si spalat de torente, de pe Culmea Maschii, facand legatura cu Preluca Veche la poalele estice ale Dealului Paltinu,adica pe la obarsia vaii Branistei ( cu cascade in final, la Ochiul Gropitei) si a valea Vidra.
Armonii lapusene…
Mai intai, pentru a panorama depresiunea Groape, se suie spre Culmea Maschii pana la Rastignire. Aici se poate face un circuit de la biserica si scoala din Groape, pe o ulita ce urmeaza usor descendet culmea sudica ce ne va scoate pe Fata Gropitei, iar de-acolo, peste succesivele terase, la dreapta-n jos ( V-NV) la Ochiul Gropitei situate sub golasul stancos dolomitic grobian botezat Dealul P…i.
Perele galben aurii, altele verzi si zemoase, ca si cele malaiete dulci ca smochinele, prunele bistritene sau cele grase, pot fi ades intalnite in acest circuit alaturi de merii care isi rup realmente ramurile de extrem de bogata recolta. 
Peisagistica cu totul aparte a Groapelor se datoreaza probabil armonicei imbinari/conlucrari dintre casele si gospodariile disimulate in nesfarsitele (clasice) livezi dispuse pe vai si dealuri alternande, ca si amestecului de rustic-ancestral-traditional cu zootehnicul empiric, dar dovedit atat de ecosanatos si mai ales benefic de-a lungul veacurilor.
In Groape se pot admira vite la pascut, de o vreme asistate de garduri electrice, ciopoare de oi si miei, atelaje tractate de frumosi cai, case, grajduri si suri vechi, cu o arhitectura ca de basm, gramezi de balegar riguros stivuite, sute de clai, salceri, capite de fan si otava maiestru oranduite, iar localnicii sunt nespus de prietenosi, omenosi si generosi din fire, imbiindu-te cu poame proaspete ori turbata lor horinca ce-ti picura foc in cerul gurii.
Se lucreaza la recoltatul otavii, transportul spre gospodarii dinspre Fata Gropitei, adica dinspre malul drept al Lapusului, din apropierea fostei galerii de bentonita a IPEG Maramures si locul unde a functionat odinioara puntea plutitoare ce a legat Groape de Peteritea, facandu-se mai usor iarna pe drumurile costise povarnite si troienite, cu sania, decat cu atelajele trase de cai ori vite sau, mai recent, cu tractoarele second hand.
Ghizdeiul otavit aureste pajistile scunde. O varietate zvelta de musetel albeste mari supafete de fanate. Tocmai infloresc topinamburul si vetricea creata care par a polei taluzurile si malurile aluvionare. Doar ca e foarte cald. Si seceta.
Spinarea dolomitica a Dambului P…i
De la SE spre NV, de pe Fata Gropitei la Ochiul Gropitei huciul este ceva mai dens acum decat primavara inaintea inverzirii codrilor. O dibuim in cele din urma, versantul fiind stancos-accidentat iar hazardarea deplin nerecomandabila, riscul deraparii si prabusirii in Lapusul ce curge la cateva zeci de metri mai jos si-n stanga potecii fiind real.
Un mic camping este amenajat cu vatra de foc continuu si o copertina pentru un fel de bucatarie. Turistii sunt amatori de natura, aer curat dar si niste pasionati pescari.
Se trece prin tabara, dupa care se face un scurt popas imediat la iesirea Raului din prima bucla in forma de U. Misu, Iosca si Brena se scalda, problema majora constituind-o deplasarea pe fundul bolovanos, taios si acum acoperit de alge si o mazga alunecoasa.
Norii se aduna mintind a iminenta aversa apoi, o data cu incingerea efectiva a zilei, se retrag incantandu-ne cu celestele lor proiectii pe de necuprinsul azuriu. Se suie Dambul P…i urmandu-i spinarea dolomitica arida si ajunsi in varf indescriptibilul spectacol al apei incolacite ca o morosana anaconda argintie pe dupa stancoasele maluri si promontorii impadurite ofera un spectacol de neuitat.
Se coboara printr-o feriga deasa perie spre N ,prinzand imediat poteca veche ce suie de-a coasta spre Groape, scotandu-ne in livezi de pruni si meri, traversand Valea Mare, nu mai lata decat un inierbat sant, ajungand la izolate, pitoresti, gospodarii.
Suind spre biserica pe langa case, suri, grajduri vechi, prinzand un sleau afund de carute, se da peste aductiunea rece gheata a unui apropiat izvor potabil apoi de perele suculente raspandite-n iarba. Cum sa rezisti ademenirii parsive a Necuratului ?
Ultimele cadre…
Trei ceasuri ia acest circuit, facil dar extraordinar de frumos, de primavara pana iarna, neasemuit in straiele pastelat autumnale sau ale frivol-crudei primaveri cand Groapele sunt realmente invadate de mii si mii de flori.
Se sta la taifas o vreme cu un localnic ce tocmai isi scoate dinspre Fata Gropitei caldarile metalice afumate, ticsite de prunele coapte si cazute, afland ca exista in Groape unde, pe un ciudat culoar, gerul primaverii a dijmuit sever recolat de fructe 2011.
Drumul spre casa la 30-32 C ar fi dezagreabil in lipsa climei discret toarsa de aeroterma, altfel insa perspectivele invers derulate spre Tibles, Satra Pintii, Borcut, Dealul Pietris, Cernesti… sunt de-a dreptul incantatoare.
In mai putin de 24 de ore prietenul nostru american, Iosca, poposeste pentru un an intre zgarie norii Manhattanului. Intrebarea este care va fi impactul lor asupra viziunii sale recent si odihnitor arhaizate in scurta-i aventura din Groape-Defileul Lapusului.
Se vorbea in urma cu trei-patru decenii despre socul viitorului. Dar despre socul trecutului, fie el si unul relativ recent cum, cine si cand oare va vorbi ?
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
