Rt 61 din 29 12 09 cu A.Stefanoiu, Brena si eu
Vezi GALERIE FOTO
Spiritul meteo ultraplangacios al Craciunului a zadarnicit orice proiect turistic, iar lunga asteptare a vremii favorabile ne-a exasperat. Cine a mai auzit (parca in iarna 1998-9, cand cu inundatiile teribile din Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova si in avalul vaii Viseului, apoi pe Tisa a mai fost ceva similar) de tunete si fulgere in noaptea de Craciun ?!
Dimineata erau -5 C, dupa ce cu o zi inainte ploaia mocaneasca a alternat cu ninsoarea si, in final, cu lapovita. Pe la 6 dimineata, am remarcat o bresa cu stele decupata in cerul altfel invadat de nori tenebri. La ora 7 dimineata, gandindu-ma ca e o zi lucratoare dupa atata amar de sarbatori epuizante, am convocat trupa, de fapt aveam sa iau succesiv la cunostinta inerentele indisponibilitati, inghitind in sec.
O palma de nea peste secularii castani de la poalele dealurilor Bulat
La ora 10 am plecat spre Baia Sprie-Danesti (DJ 184, Cavnic-Sighetu Marmatiei) constatand ca frigul noptii a conservat bruma de nea depusa pe spinarea Iricaului, Morgaului, Dealului Crucii, Dealul Hija, Stramba, Mons Medius (dealul Minei).
Negurile matinale curtau varful Mogosa si mai departe Gutaiul, de la Secatura spre Creasta Cocosului si, pe un alt aliniament , culmea principala orientata via Saua Iezuri spre Ignisul care si-a redobandit binemeritata grandoare.
Un lat de palma de nea a purificat practic bazinul baimarean si al Baii Sprii, scotand din anonimat secularii castani de la poalele dealurilor Bulat si, pe deasupra, genera in multimilenarul orasel ex minieresc o subtila grafica alerta, dar si intr-o aparent deplina dezordine arhitectonica, ceea ce umaniza subit totul.
Ce mult pierdeau cei care nu ne-au putut insoti de-aceasta data ! Si acesta era doar debutul, fiindca minunatele panorame au inceput sa se deruleze continuandu-ne drumul prin Sisesti, de acolo inspre S-SV, desfasurandu-se hibernalele acuarele spre Bontaieni, Rus, Dumbravita…
Spre Cheile Danesti
Carosabil impecabil tratat de drumari cu antiderapant ( nu ca in urma cu vreo doua saptamani cand am facut circa 20 km in 21/2 ore pana la poalele Dealului Cornul, din pricina luciului de gheata) care permitea o deplasare fara nicio problema.
Stancariile vulcanice brun-negricioase, ca niste bulzuri, contraforti sau turnuri pudrate cu nea, din versantul vestic final al scurtelor Chei Danesti, ne-au atras atentia. Am intentionat sa ajungem mult deasupra lor, la acea solitara gospodarie de unde perspectiva plonjanta scotea la iveala Danestiul-vatra satului-grupat in jurul numeroaselor sale lacase de cult, vechi si mai noi, fiecare cu o arhitectura semeata dar aparte, apoi o mare parte a Fisculasului, pana spre Sisesti si Negreia dar inspre limita nord-vestica a Tarii Chioarului.
Frigul s-a muiat binisor pe atunci cand, ajunsi la podul de peste valea Izvorul Bulzului, ne-am luat rucsacii de tura si betele de trekking abordand spre amonte valea cu albia bolovanoasa si apele umflate dupa multele precipitatii din urma.
Demersuri penibile gargaristico-ecologice
Marcaj turistic triunghi albastru, dincolo de Cheile Danesti continuand cu cruce albastra spre P…Calului, ambele oribil, nonstandard si neingrijit, realizate de vreo doi-tre ani. In plus, pe un arin a aparut un panou pe care am citit Asociatia Heidenroeslein Baia Mare cu o binecunoscuta lozinca /slogan pro ape curate si in general pro natura (cu mai nimic deosebit de cele plantate de RNP Romsilva privind protectia padurilor si apelor in locurile in care tocmai se defrisa in draci iar bustenii erau tractati cu TAF-ul prin albii, sic !).
Dedesubt s-a precizat Finantator: Administratia Fondului pentru Mediu.Textul avea drept fond un peisaj lacustru suprapus pe un alt peisaj similar, adica ceva absolut prin nimic comun Cheilor Danesti sau/si vaii Izvorului Bulzului, care le-a ferestruit de-alungul erelor geologice.
M-am intrebat (retoric) cu ce ocazie, musai festiva, fusese batut ecologic in cuie acel panou la capatul SV al Cheilor Danesti, dar si cat s-o fi decontat de catre finantator intru maretul scop de protejare / salvare (pur gargaristica !) a unei frumoase zone in care, nu cu prea multa vreme in urma, s-a avizat favorabil de catre cerberii maramureseni ai Mediului inceperea exploatarii in cariera a riodacitelor de Danesti ( ca si cum numeroasele apropiate cariere de la Surdesti, Cavnic, Baia Mare, Baia Sprie, Ferneziu etc. nu ar fi facut fata).
Nu am putut sa trec mai departe fara sa ma fi intrebat si in ce fel oare astfel de demersuri ecologiste singulare sunt cu adevarat benefice mediului/ ariilor naturale protejate, in lipsa unor alte, numeroase, profesioniste si persuasive mijloace de informare-educare-civilizare concertate ( de la institutiile de educatie si invatamant la administratia publica locala, politie, jandarmerie, ANM, GNM, Apele Romane, RNP Romsilva etc, etc, etc. ), totul putind la distanta a penibila , alta, facatura menita in principal sa toace fonduri.
Valea Izvorul Bulzului
Cateva gospodarii prospere au ramas de-o parte si de alta a vaii. Am depasit o veche valtoare lasata cam in paragina si, dupa ce la stanga a ramas o rastignire cu un Iisus flexandu-si trupul intr-o ciudata unduire de lambada exotica, intram practic in Cheile Danesti.
De-acum incolo versantul din stanga, pana mai odinioara acaparat de huceag si balarii, a aparut ingrijit, imprejmuit si plantat cu pruni, deasupra itindu-se stancariile vulcanice. In chei, valea Izvorul Bulzului sporovaia la dreapta drumului prin albia-i foarte accidentata, cu succesive repezisuri si bulboane fotogenice, strajuita de arini picturali debordand deja de mii si mii de matisori liliachii.
O captare de apa potabila a aparut la stanga, cu un ciurgau abundent, o alta, pentru necesarul comunitatii, dar si acelea ale Secret Gardens ( mica statiune balneara unde au fost repuse in valoare baile cu ape minerale sulfuroase), peste vale si in dreapta (cu bazine de filtrare-acumulare putin mai inspre aval), mai apoi, la stanga, a aparut un pinten stancos negricios pe care se prelingea, indiferent de sezon, un sipot cristalin de apa (l-am admirat prima data sub forma unei imense draperii de gheata cu reflexe bej-rozalii).
In dreptul carierei, un tub de azbociment era incapabil sa preia debitul dupa ploi abundente sau topirea zapezii, motiv pentru care apele se revarsau peste stravechiul drum de carute spalandu-l si distrugandu-l.
Dupa aspectul general se pare ca s-a extras (deocamdata) foarte putina piatra de acolo, iar aspectul general al cheilor inca nu prea a avut de suferit, natura fiind capabila sa ascunda recenta agresiune in cel mult un deceniu (exceptand podul–tub care ar necesita evacuarea grabnica).
Cateva platoase stancoase de riodacite de Danesti, drapate cu muschi, infrumusetau malul geografic stang al vaii Izvorul Bulzului, iar stancariile pe care s-a dezvoltat un gorunet deja matur suiau spre semetul Deal Magura.
Mai apoi, in sus, lunca se largea si peste vale a aparut o cocheta casuta de vacanta, numeroase clai de fan, ceva mai incolo, sus si spre dreapta, catre hotarul Surdestiului, se remarca o mare cruce de piatra (pe langa care am trecut in iarna trecuta venind dinspre Arsita si Piatra Rosie spre Dealul Cornului).
Doar valea Izvorul Bulzului cu murmurul apelor sale perturbau oarecum deplina liniste. Uneori o mai faceau si gaitele si cotofenele care ne-au luat in vizor. In rest urme de iepuri, mistreti, caprioare si vechiul drum de carute suind usor sinuos, cu destule zone de baltiri ori mocirloase, facil depasibile insa.
Marcajul turistic triunghi albastru scapa valea spre dreapta, orientandu-se in amontele ei si mai apoi , o vreme, pe sub traseul liniei electrice de inalta tensiune, in final revenind la albie pentru a continua catre spectaculoasa Piatra Bulzului (la care fusesem cu amicii de la Speo Montana, dinspre Negreia-Mogosa, in primavara timpurie a lui 2009).
Impresionantul obelisc neaos ce seamana cu phal(n)icul organ sexual armasaresc
De aici spre stanga aparea subit (si practic fara nicio noima) marcajul turistic cruce albastra ce conduce …pe ocolite la P…Calului (reper un paraias afluent dinspre N al vaii Izvorul Bulzului).
Cunoscand bine zona, am continuat deplasarea pe malul geografic drept al vaii Izvorul Bulzului traversand o poiana din ce in ce mai larg deschisa spre E.
In fata s-a ivit un inconfundabil palc de sase arini divergenti. Imediat dupa ce am trecut prin stanga lor, am suit ceva mai sustinut spre N-NV si-n final spre V, ajungand la liziera fagetului matur strabatut de o poteca pastorala.
De la liziera, in sus si la dreapta (N) se putea admira impresionantul obelisc neaos botezat de localnici P…Calului datorita teribilei sale similitudini cu acel phal(n)ic organ sexual armasaresc.
Aici am remarcat alte urme de salbaticiuni, scurmaturi dupa jir si ghinda, dar si un culcus de caprior din noaptea trecuta.
Obeliscul inalt de vreo 7-8 m, posibil putin chiar mai mult, are un soclu gros la baza si subtiat spre varf, destul de fisurat, format din aglomerate vulcanice brun-negricioase cimentate cu o roca vulcanica ceva mai friabila, ocru-ruginie, in varful obeliscului, amintind flagrant de un gland penian cabalin ori de celebrul si foarte controversatul cartof bucurestean, sculpturalul omagiu al agitatiei, miscarii, revolutiei sau lovilutiei din 1989 , se afla un fel de boneta din riodacite de Danesti sur-argintii, compacte si dure.
La stanga obeliscului, pe un fag urias, a reaparut crucea albastra, alaturi de o multime de inscriptii realizate de imbecilii pseudoturisti probabil ca o piedica in calea uitarii prostiei si a insignifiantei de sine.
Dupa admirarea ciudatei formatiuni din toate unghiurile si dupa incantarea ochilor de catre acea delicata dantelarie alba formata de neaua proaspata pe ramurile fagilor, mi-am spus s-o luam pe marcajul cruce albastra pentru a reajunge la masina insa…acesta era realizat astfel incat era vizibil numai dintr-o directie (venind de la SV spre NE) si pe deasupra e foarte rar.
Pete de azur…
Practic, noi nu aveam nevoie de marcaj, cunoscand foarte bine zona, dar un turist strain…o cam lua in freza orientandu-se dupa toate marcajele facute de vreo trei ani incoace in aceasta zona incepand de la S-SV-V de varful Mogosa.
Am tinut-o asadar pe curba de nivel spre V si, dupa circa 100 m, am coborat la o poteca aflata pe malul geografic stang al paraiasului ce afluieste in vaii Izvorul Bulzului, aici reintalnind crucea albastra.
In continuare am mers spre zona estica de intrare in Cheile Danesti cautand din priviri drumul ingust si destul de abrupt de carute/TAF ce suie la dreapta (NV) pana-ntr-o sa. L-am parcurs singur (de fapt cu nelipsita si draga de Brena) pe o ploaie cainoasa de toamna, ajungand atunci deasupra Danestiului, la casa izolata, coborand spectaculos pe o potecuta vag conturata printre impresionantele stancarii, ocolind astfel zona cheilor de pe valea Izvorul Bulzului.
De aceasta data nu am fost probabil atent, ratand drumul de urcus. O briza racoroasa matura valea si imediat plafonul noros alb s-a spart dand la iveala visatele de noi pete din ce in ce mai largi de azur. Curand, soarele ne-a fericit cu stralucirile sale inviorand subit totul.
Mi-a parut rau ca am ratat urcatul pe platoul cu larga belvedere si pentru a mai compensa cate ceva am admirat si imortalizat spectacolul vioiului fuior alb de ape, valtoare, Danestiul, Sisestiul si, de pe strada Closca, o splendida imagine partial insorita a orasului Baia Sprie dominat de sobrul si negurosul Mons Medius.
A.N.M. a prognozat revenirea in Baia Mare a ploilor, temperaturilor pozitive si ale capricioasei ierni de la cumpana anilor dar, cu toate acestea, poate ca mai aveam o mica sansa de inedita incantare in natura pana la trecerea in noul an.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
