Turism pe Zimbroslave

Ne trezim pe la 5 in cabana Sesuri. La 6 adunam bagajele pentru drum, luam micul dejun iar la 6,50 pornim pe valea Sesuri (in amonte), aproximatic 3,8 km, pe un drum auto-forestier din ce in ce mai desfundat. Cotim dreapta in drept la Piatra Sesului, o stancarie calcaroasa semeata din stanga carierei.

 Pana aici marcajul patrat alb/rosu al limitei de est a Parcului National Muntii Maramuresului ne-a acompaniat impreuna cu cel turistic, punct rosu, ce suie spre Fantana Stanchii, in creasta principala (aproximativ 4ore si jumatate -5 ore de mers –vreo 13-15 km – conform celor spuse de I.Pop). 

De aici continuam la dreapta, pe valea Fantanele (in amonte), egala ca debit/marime cu valea Sesuri ce–i afluieste din stanga.

La ora 7,10 ne punem rucsacii si pornim pe valea Maguritii (in amonte).
Scurtcircuitam o mare volta a drumului forestier si o luam pe-o urma de TAF.
Dam de balega unui urs si apoi ajungem intr-o sa.

Drumul auto-forestier continua inainte dar noi o vom lua la dreapta prin molidisul de 25-35 de ani, taiat de un culoar de TAF. 
Un panou silvic (in cadere) avertizeaza sfatos-intelept: nu dobora un arbore pana nu plantezi zece! Versantii beliti, culmile rase din jur, demonstreaza contrarul. 

Drumul suie accentuat.
In dreapta ramane o zona dezradacinata partial de furtuna, rasa apoi cu drujba. 
S-a facut 7,45 iar soarele sparge negurile in feerii de lumina. 
Intram in molidisul tanar si remarc o scara de lemn cu care drujbasul a curatat ramurile inferioare, mai ales ale arborilor apropiati drumului ce ne va scoate in pajistea alpina.

Privesc in urma  si incep sa deslusesc Muntii Rodnei. Negurile sunt inca prezente.
Apar amenajarile genistice defensive, transee, lacasuri de tragere, palnii rotunde, inierbate. 
Primulele sunt mult mai putine aici decat in pajistile de pe Tibau, pe varful Tapu Mic si Mare. 
O stana din dreapta culmii pe care ne aflam, leaga de la nord spre sud varful Zimbroslava Mare de varful Zimbroslava Mica.
Primul este marcat cu punct trigonometric de lemn si borna topo DTM, al doilea cu o cruce de lemn si o inconfundabila stancarie calcaroasa spre vest-nord-vest.

La sud avem panorama spre Magura Geamanului (1463 m), cu o pajiste rectangulara in crestetul inconjurat de molidis. 
La vest e varful Geamanului (1539 m) cu intins gol alpin. 

Suim spre un varfulet cu cruce, transee si lacase de tragere invadate de primule rouate. 
Varful Zimbroslava Mare se afla la nord-est, relativ aproape, accesibil pe versantul cu molidis spart de un culoar blocat partial de recente doboraturi de vant. 
Varful Gurguiatu si Salhoi sunt la nord. Cel din urma are un impresionant sir de stancarii – rezervatie peisagistica – ivite din molidis.

Pestera Comorii se ascunde sub varful Maguritei (1461 m). 
Dam de o alta balega de urs, ceva mai mica, tradand un exemplar mai tanar. 

La ora 8,50 suntem la punctul trigonometric de pe Zimbroslava Mare.
Spre nord-est, departe-n Ucraina, ne atrag atentia albele sfere ale fostei statii de radio-emisie, in dreapta, mai aproape, varful Omu din Muntii Suhard apoi spre sud-est varful Rosu, Ineut si Ineu din Muntii Rodnei. 

Acum vedem si traseul parcurs in Muntii Tibau cu o zi-n urma, de la varful Iedu spre Tapu Mic si Mare apoi Magura Mica (cu imensa secera) si Magura Mare -inconfundabila pajiste alpina. 

La sud, sub noi, e saua si stana din stanga ei ce fac legatura cu liziera de pe varful Zimbroslava Mica. 
De jos am parcurs pana aici traseul in 1ora si 45 de minute, lejer. 
La vest, departe, dincolo de Cornu Nedei, Fantana Stanchi, Balasina, Jupania… apare Toroioaga cu piramida-i semeata. 

Ne despartim de acest varf iar la ora 9,15 pornim catre Zimbroslava Mica. 
Suntem acompaniati de  transeele inundate de primule, paralute , stevie si mai rare ceapa ciorii –galben portocalii.

Prindem poteca pastorala larga ce suie tangent spre sud-est prin molidis.
Remarca urme proaspete de cervide.
Amenajarile genistice acapareaza mai ales zona de vest-nord-vest si nord-est a muntelui.
Aici remarcam si o cazemata mica, din beton, aruncata-n aer la cererea expresa a mai marelui frate si pretin sovietic eliberator. 

Un ponor colmatat tradeaza activitatile carstice din zona. 
Ajungem la stancariile nordice marcate cu cruce de lemn.
La sud , dupa o culme inseuata, se afla mai multe stancarii calcaroase fotogenice.
De departe cea mai impresionanta stanca e la nord-vest de varf. 

Falcara unei lumanari va palpai in memoria unui exceptional montaniard si fost prieten – Andrei Potra. 

Stancariile Salhoiului se vad si mai frumos puse-n valoare de soarele generos.
Varful Zimbroslava Mica e ceva mai la sud, aplatizat si acoperit de o vasta pajiste alpina incendiata pentru regenerare. 
O luam intr-acolo oripilati la vederea uriaselor parcele defrisate la ras, de 25-40-55 ha fiecare.

Defrisat e intreg versantul drept al Maguritei si apoi al Limpedei. 
Nu putem cobori direct spre sud fiindca am da de un brau stancos cu valcele si saritori pe care-l evitam prin stanga.

Ajungem la o stana. 
Aici descoperim doua foste gatere tradate de cheresteaua abandonata, netransportata. 
Muntii despuiati capata subita explicatie. 
Stana e recent ocupata de o turma de oi si capre. 

Coboram in dreapta pe un drum de TAF/pastoral ce taie un molidis tanar. 
Marcajul (pentru taiere ) silvic recent ne da de gandit. 
Nu a ajuns la varsta/calitatea optima exploatarii eficiente. 

La ora 12 inchidem circuitul in dreptul bornei silvice VII/249 de pe valea Maguritei dupa care o luam spre Sesuri.
Oprim pentru a admira de-aproape izbucul tumultuos ce iese din calcare. 

La ora 12,30 suntem la cabana.  
Ne invioram spalandu-ne cu apa rece de munte si plecam spre casa la ora 13.

Lunca Bistritei Aurii abunda de picnicari adunati pe langa focuri si gratare. 

Suim spre Pasul Prislop. In drum ne e imposibil sa nu vedem barbarele defrisari ale versantilor. 
Picnicari-turisti sunt destui si la birtul din Pasul Prislop. Admiram de aici varful Inau (2280 m) in forma de gheara. In prim plan avem varful Tomnatec II (1943 m) si valea Putredu. 

Valsam in josul serpentinelor Prislopului. 
Admiram maretul Cearcan (din Parcul National Muntii Maramuresului) iar la dreapta lui, varful Puzdre si Aniesul apoi Piatra Alba si Pietrosul (din Parcul National Muntii Rodnei). La stanga se afla Complexul Turistic Borsa, Borsa Fantana cu vilele ei, extraordinara baza de cazare penibil valorificata, traiectul viitoarei partii de schi decupate pe Fata Meselor spre Prisaca… 

Din Dealul Moiseiului ne luam ramas bun de la varful Pietrosul , apoi de la Tibles cu piramida-i impresionanta.
Gonim pe Valea Izei pana la Barsana, de-acolo spre Valeni, Calinesti si-n sus pe  valea Cosaului, spre Budesti–Pasul Roata…
Admiram liliacul inflorit in Cavnic.
Ajungem la Baia Mare la ora 16. 

Ce minunatii peisagistice are zona Borsa-Bucovina si ce prapad forestier s-a petrecut pe-acolo in ultimii 17 ani si se deruleaza si-n prezent ! 
Mare pacat fiindca unele lucruri au devenit deja ireversibile.

Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic:

Traseu turistic nemarcat care nu pune insa probleme de orientare daca meteorologic conditiile de vizibilitate sunt bune.

Circuitul poate fi parcurs in aproximativ 4ore si jumatate – 5 ore.

Nu exista zone expuse. 

Atentie la campare, zona cu ursi !