Vezi GALERIE FOTO
Se porneste din Baia Mare putin dupa ora 7 dimineata, prin Remetea Chioarului-Somcuta Mare, Dealul Mesteacan, iar de-acolo spre Rastoci, acompaniind inspre aval raul Somes, acum, din cauza secetei, cu ape imputinate si tulburi.
Dimineata este cetoasa si terna. Variatia si frumusetea peisajului – de la lizierele cu salcami albi incarcati de ciorchini florali inmiresmati, la fanatele pline de rosul sangeriu al macilor de camp, poiana cu irisi sau stanjenei galbeni, turlele bisericilor – monumente istorice din Rastoci, Letca, Clit si Lozna – captiveaza privirea.
Cu toate negurile persistente, sunt extraordinare culmile din stanga Somesului, de la Cormenis catre Valea Lesului , Valea Loznei si in continuare spre Lozna si Clit, datorita peretilor de gresii bej-ocru verticale si a padurilor de goruni.
Geometrie si cromatica
Nu lipseste agropitorescul oferit de geometriile si cromatica parcelelor si holdelor cu trifoi, lucerne, porumbisti, cartofi , orz, grau ori secara.
In zona traversata din Rastoci spre Cuciulat si Letca, calcarele eocene exploatate de multa vreme in cariere empirice sau foarte moderne din dreapta soselei, constituie un alt pretext peisagistic atractiv.
La orice oprire se aude caraitul fazanilor, cantul sacadat al pupezelor, ciripitul pasarilor din crangurile luncilor. Prin fata caselor abia au inflorit tufele de iasomie si bujorii.
Dupa traversarea asfaltului ciuruit, se ajunge la biserica de lemn, monument istoric, din Poienita, construita, dupa spusele preotesei Cardos, in urma cu aproximativ 150 de ani.
Parintele Cardos slujeste alternativ si la bisericile de lemn din apropiatele sate Pirosa si Soimuseni din Podisul Somesan.
Spre Rezervatia Mosul si Baba
Deoarece negurile sunt dense, se abordeaza prima data Rezervatia Mosul si Baba, urmand ca abia la intoarcere sa se viziteze biserica de lemn si casa parohiala a preotului Cardos Ioan.
Se continua la drepta pe asfaltul de calitate, iar la urmatoarea intersectie, se face larg stanga iesindu-se in capatul de V-NV al satului Poienita.
Culmea lunga de aproximativ un km prezinta o frumoasa custura calcaroasa continuata spre N-NE cu niste adanci depresiuni, un loc bun de pasunat pentru vite.
De la rastignire pana la varful Hanosa sunt in jur de 400 de metri, in timp ce in directia opusa, spre Rezervatia Mosul si Baba, cel mult 6-700 de metri.
Din sa si dupa ce se traverseaza calcarele gresoase Mosul si Baba pana cand se iese pe varf panoramele ofera privirii valea si lunca Somesului in zona Ciocmani-Surduc spre Turbuta si Vad, respectiv spre Somes Guruslau, Tranis, Somes Odorhei, Napradea si Cheud, pana spre Inau si Benesat, adica in zona Muntilor Ticaului, Dealul Mare, localitatea Fericea.
Ceata lasa sa se vada, din pacate, doar crampeie din aceste splendide privelisti, Insa, numeroasele exemplare albastre cerneala de salvii de camp, tufele mari de macesi abia inflorite, salcamii inca in plina floare, insulele de trifoi alb si rosu spontan etc. vin ca o recompensa.
Luand-o pe culme spre NV, pentru a accede la Mosul si Baba, calcarele culmii fac loc treptat unor intinse depozite litorale multimilenare, cu detritusuri de valve ale scoicilor fosile din specia Ostraea (stramosii midiilor si stridiilor de astazi).
Aceste specii sunt tot mai multe pe firul torentelor ori in urmele carutelor sau tractoarelor ce lucreaza in padurea din apropiere. Inainte de a ajunge la stalpul de otel al magistralei electrice, din culme se desprinde, coborand in largi volte spre dreapta, un drum vechi de caruta, inierbat in buna parte, ce traverseaza apoi o zona umeda, cu un paraias folosit pentru adaparea ciurdelor de vite si bivoli.
Se urmeaza acel drum, avand inspre inainte si in dreapta imaginea stancariilor sure gemene, Mosul si Baba. Drumul coteste usor la dreapta, taind prin baza un picior de deal custuros, orientat aproximativ N-S pe care se suie la rezervatia geologico-peisagistica.
In zona se vad numeroase exemplare de clopotei albastri, alaturi de mazariche si sparceta salbatica, dar si o varietate rosie ciclamen de gusa porumbelului si o alta cu flori albe.
Drumul de caruta continua pe dupa baza piciorului, coborand in cele din urma in Somes Guruslau. Aici, spre Mosil si Baba, exista doua variante de abordare, una usoara si tangenta, din directia din care se vine, sau cealalta din baza culmii inspre N.
Se ajunge foarte repede la un panou informativ de tabla verde indoita si partial distrusa, amplasat acolo de Directia Silvica Zalau, Ocolul Silvic Jibou.
De acolo si pana la frumoasele stancarii mai sunt doar cateva zeci de metri, in prima parte poteca trecand prin dreapta unui perete gresos gaunos, acaparat de manunchiuri de ferigute minuscule.
Fagetul matur se afla in dreapta, iar stancariile Mosul si Baba, semete, in stanga, separate de o scurta inseuare accesibila cu prudenta.
Sculpturi portretistice mayase
Se depasesc formatiunile stancoase si se iese pe o culme nordica ingusta. De acolo, privind profilul formatiunii celei mai mari, se constata ca acesta seamana cu milenarele sculpturi portretistice mayase, in acest caz formele fiind insa tributare efectelor eroziunii exogene indusa de precipitatii, variatii termice si curenti de aer.
Pentru a beneficia de sansa unei panoramari, se urmeaza poteca spre N, iesindu-se intr-o zona luminoasa cu faget in dreapta, un perete stancos oblic la stanga si numeroase tufe de paducei, macesi infloriti, carpeni…
De aici se vede Somesul si localitatile de pe malurile sale in zona Somes Guruslau-Tranis-Napradea, iar inainte si la doar cateva sute de metri, varful Fundatura, cu pajiste spre S-SV si abrupt aproape vertical , impadurit, catre satul Vadurele.
De pe acest loc se face volta pe culme la stanga, urmandu-se traseul magistralei electrice spre SE, pe drumul vechi de carute. In acest loc, se descopera alte depozite cu fosile de scoici marine si mai spectaculoase. Mosul si Baba apar in stanga, dincolo de un valcel larg, cu flancurile acaparate de huciul tanar.
Localnicii vorbeau odinioara de un fel de gaura a vantului care se afla pe custura calcaroasa din stanga rastignirii, pe directia Dealului Hanosa. Prospectarea speologica facuta in urma cu trei-patru ani de o echipa a Clubului de Speologie Montana din Baia Mare nu a condus la descoperirea vreunei pesteri in zona care sa motiveze formarea acelor curenti de aer subterani.
Imbinarea sacrului cu profanul
Nebulozitatea se amplifica treptat astfel incat, desi aflate foarte aproape, vetrele Poienitei si ale Ciocmanilor, ca si cursul Somesului, balastiera dintre Ciocmani-Surduc-Turbuta abia daca pot fi intuite.
Se admira gospodariille taranesti, ciresii de mai ce tocmai se coc, o casa trainica zidida traditional din calcare, de unde se ajunge la casa parohiala si biserica din Poienita.
Camerele casei parohiale sunt frumos decorate cu picturi ce redau scene biblice. Ramele panzelor sunt bogat sculptate si ornate floral de parintele Cardos Ioan, originar din apropiatul sat Cristoltel.
La terminarea slujbei tinuta de diac, se viziteaza biserica decorata cu fresce. Icoanele si sculpturile apartin aceluiasi preot Cardos Ioan, daruit cu mult har preotesc, dar si artistic. Doua monumentale scene biblice, realizate de acelasi autor, decoreaza si intrarea in micutul paraclis de vara aflat in stanga bisericii.
Lumescul si sacrul se imbina extrem de firesc in acest spatiu, la asta contribuind orataniile pestrite din ograda parohiala, dalmatianul si maidanezul agresiv, gradinita de flori si zarzavaturi, prunii, brazdele de fan recent cosit si minunat parfumate din micul tintirim.
Finalul slujbei duminicale, urmata de iesirea din biserica a barbatilor varstnici, frumos imbracati, hatri si respectuosi, este impresionant. Incredibil cum de atata lume a putut sa izvorasca din spatiul restrans al sfantului lacas. Din nefericire, precum in multe alte rustice locuri, lipsesc tinerii si copiii…
Pantagruelicele friptane
Treptat negurile se risipesc si soarele-si ocupa locul de fochist, revarsandu-si arsita. Se porneste spre Letca, din centrul comunei virand la stanga in sus catre Cozla. Se face un popas in dreptul unui drumeag pietros ce suie pe terasa din flancul geografic drept al Somesului, in apropierea unui traditional loc de stana, pustiu, dupa ce a fost amenajat acolo un fel de saivan-sopron solid si o coliba.
Pragurile fostelor poteci pastorale sunt masiv acaparate de tufele abia inflorite, roz-liliachii, de cimbrisor, iar izul lor eterat -inmiresmat este purtat de briza fierbinte a amiezei.
Pentru a admira succesiv cele cateva tauri de diferite marimi si adancimi, formate in dolinele calcaroase hidroizolate de un strat subtire de argile, deplasarea se face cateva sute de metri de la E spre V.
Cele mai vestice doline sunt seci, apa pluviala si din topiri infiltrandu-se prin calcare. Altele sunt invadate de arbusti si balarii. Din cauza secetei indelungate si a prezentei ciurdei mari de vite si bivoli, apa este scazuta si tulbure, constituind insa un excelent habitat pentru o multime de broaste mari de lac al caror oracait se aude hat departe.
Spre S si spre NE, se deschide o frumoasa perspectiva asupra vetrei Letcai si a Somesului, apoi inspre un frumos apendice nord-estic al localitatii. Mai departe, se vede cariera de calcare a Letcai, drumul ce suie spre Purcaret si Valisoara, apoi satul Soimuseni, platoul carstic Cozla si o parte din cuesta Stanului Cozlei.
In drum spre Lemniu, se face un alt popas intr-o lunca umeda in care irisii galbeni inca mai sunt impodobiti de flori, iar in apropiere, la umbra maiestuoaselor salcii, o ceata de romi isi revarsa pantagruelicele friptane. 
Se mai face o oprire in dreptul fostei cariere de calcare din Rastoci, cea care a fost exploatata decenii la rand in forma unei mari potcoave, peretii pluristratificati, ocru-bruni, aducand zidurilor unei marete cetati medievale.
Un mic ochi de apa, spurcat de anvelopele abandonate ale unor foste utilaje, se afla in centrul carierei care ar putea deveni un exceptional obiectiv turistic, mai ales fiindca Somesul este foarte aproape.
Intreg circuitul, bogat in oferte peisagistice dar si antropice, si care poate fi completat si cu o evadare din Cuciulat pana la Pestera Lii presupune doar 7-8 ore.
Foto: Poienita, la Rezervatia Mosul si Baba, taurile Letcai si cariera Rastoci (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
