UDATORIU – Cel mai harnic taran din Surdesti a dat de baut la tot satul (VIDEO)

Vezi VIDEO
Udatoriu din Surdesti a captat atentia tuturor localnicilor, dar si a numerosi turisti veniti sa asiste la cea de a XII-a editie a stravechului obicei agrar generat de muncile de primavara, care are loc anual in a doua zi de Pasti. Lumea din sat a fost curioasa sa afle numele celui desemnat cel mai harnic taran din Surdesti, iar vizitatorii sa urmareasca pe viu traditiile maramuresenilor.

Imediat dupa incheierea slujbei religioase, in fata bisericii monument Unesco din localitate lumea s-a strans buluc azi, 20 aprilie, ca sa insoteasca alaiul Udatoriului. Andrei Barbos, director al Casei de Cultura din Baia Sprie, a spus ca desemnarea celui mai vrednic gospodar al satului a fost facuta de catre sfatul batranilor, care dupa o ”cumpana” dreapta, au decis ca Demian Marin, de 37 de ani, isi merita rasplatita harnicia.

Alaiul de tineri si batrani a plecat din fata bisericii monument din Surdesti, alaturi de ceterasi, spre valea satului, ca sa il spele pe fata si sa il binecuvanteze pe cel ales gospodarul satului, de unde si denumirea de Udatoriu. Acesta a fost purtat pe tileguta, iar pe drum a tot incercat sa fuga, ca sa scape de obligatia de a plati masa pentru tot alaiul. Obiceiul agrar s-a incheiat cu un joc traditional in aer liber si cu un ospat pe care a trebuit sa il plateasca Udatorul, pentru ca, potrivit obiceiului, acesta nu a reusit sa scape din mainile feciorilor.

Termenul de ”udator” sau udatoriu’ – cum mai este cunoscut – vine de la obiceiul agrar stravechi care presupunea ca oamenii satului (udatorii) sa il ude pe cel care a iesit primul la arat. Udatoriu este un barbat care a iesit primul la arat cu conditia sa fie casatorit, cu familie cat mai numeroasa si care sa aiba boi. Cel ales trebuia sa fie om de vaza-n sat.

Inainte cu cateva saptamani de sarbatoare, doi feciori erau alesi de crai, iar prima lor misiune era de a-l gasi pe cel dintai gospodar iesit la arat. Urmau apoi tratative cu udatorul, dar un rol in aprobarea desfasurarii obiceiului il aveau si autoritatile locale, care atestau calitatile celui ales. Obiceiul agrar are drept scop asigurarea fertilitatii campului.