„Un inteligent observă tot timpul, dar un prost face mereu observaţii”, spunea marele poet german Heinrich Heine. Astăzi am văzut, absolut din întâmplare, o postare pe FB a senatorului USR Dan Ivan. Știu, nu-l cunoașteți, nu aveți motive, tocmai de asta mă simt obligat să vă spun că el a candidat la funcția de primar al Băii Mari, dar nu l-au votat nici apropiații, culmea, când USR era pe val.
Asta nu-l împiedică să viseze. Nu vise erotice, cum s-ar potrivi la un bărbat bine făcut, tânăr, în care se vede de la o poștă bunăstarea ce s-a abătut asupra lui după ce oameni naivi și dezinformați l-au făcut senator. Sigur că e o anomalie, dar vai, câte feste nu ne face viața!
Nu, nicidecum, el visează și se vede, atunci când se trezește, după ce își dă jos osânza de pe ochi, primar peste băimăreni. Rătăcitul politician nu reușește să conștientizeze decalajul enorm ce s-a pus între el și alți candidați, indiferent de la ce partid, pe care nu-l va putea recupera niciodată.
Și dacă nu pricepe, s-a specializat în lansarea unor petarde fumigene cu o grea încărcătură mincinoasă. Se poate edita o antologie generoasă cu inepțiile pe care le-a debitat în așa zisa lui carieră politică plină de nerealizări pe toate planurile. Pardon, pe plan personal, nu.
Nu mai lungesc povestea și trec la subiect. Așadar, caricatura asta politică i-a înștiințat pe băimărenii că primarul și consiliul local vor să cheltuiască 4,5 milioane de euro pentru „luminițele de sărbători! Vai ce veste minunată! Motiv pentru care localnicii s-au apucat să critice primarul, nici unul măcar n-a amintit că, dacă ar fi așa, consiliul local este părtaș la acest „desfrâu pe bani publici”.
În nemernicia, nepriceperea și, cine știe, prostia lui, senatorul n-a putut face diferența dintre euro și leu. Deocamdată nu-i prea mare, raportul fiind de 1 la 5, dar dacă aleși de teapa lui legiferează în România, ne putem aștepta la orice.
Văd că i s-a atras atenția despre gafa (intenționat) făcută, dar greul politicii locale n-a catadicsit să „schimbe” euro în lei. Asta îmi dă ghes să cred că senatorul mizează pe reacția cititorilor care nu stau să gândească, să judece, ci se reped la tastatură realmente convinși că marele mincinos a spus un mare adevăr.
Și, din nou, mi-a venit în minte înțeleapta constatare a înțeleptului Nicolas Boileau: „un prost găsește întotdeauna unul mai prost care să-l admire”. Și să-l trimită în Parlament…