Peste 11 milioane de romani au iesit duminica la vot, realizandu-se astfel cea mai consistenta prezenta din 1996 incoace. Aceasta este singura explicatie pentru care Victor Ponta a fost invins categoric. Inca din primul tur s-a acreditat ideea ca masinaria PSD este de neinvins dupa ce s-au luat masuri deosebite ca esecurile lui Adrian Nastase din 2004 si Mircea Geoana din 2009 sa nu se repete. Resursele cheltuite au fost nelimitate, PSD apeland inclusiv la strategi si consilieri americani. Nevoia disperata de succes i-a facut pe liderii social-democrati sa-si piarda logica.
In vreme ce puneau in practica masuri de exceptie pentru turul doi, se incurajau reciproc spunandu-si ca, de fapt, au de-a face cu un adversar slab, fara carisma. Unde mai pui ca Ponta pornea in finala cu un avantaj de zece procente. De fiecare data cand asist la batalii cu astfel de deznodamant, in care triumfa presupusul nimic, imi vin in minte versurile fantastice din celebra poezie Hanibal a lui Eugen Jebeleanu: „Nimeni n-avea/ ceea ce el avea/: superba lui trufie/ si elefantii/ si labele lor sfaramand vertebrele/ acestor Alpi albiti de spaima./ Calca, de-abia sa se auda, peste stanci/
si s-auzea in luna, si/ nimeni nu mai vazuse trambitele/ de piatra ondulanda ale acestor fiare./ Si n-au invins”.
Fara sa priceapa nimic din ceea ce s-a petrecut duminica din Noua Zeelanda pana pe coasta de vest a Americii, liderii ACL Maramures s-au intrecut in declaratii aiuritoare despre contributia lor la marele succes repurtat de Klaus Johannis la nivelul judetului – 48.000 de voturi in plus fata de Ponta. Iata ce a spus Ovidiu Gheorghe Nemes, presedintele interimar si penal al PNL: „Impreuna am dat o sansa romanilor din afara tarii sa se poata intoarce acasa. Am dat o sansa tinerilor maramureseni pentru a-si reintregi familia. Rezultatul obtinut in Maramures ne onoreaza pe noi, ca si judet.
Alegerile prezidentiale au confirmat faptul ca fuziunea celor doua partide, PNL si PDL, a fost un act politic curajos si inspirat. Incepand de azi, 17 noiembrie, cele doua formatiuni se regasesc in noul PNL si isi vor continua proiectele sub aceasta forma”. La randul sau, Cristian Niculescu Tagarlas, purtatorul de vorbe al PNL, a declarat: „Victoria lui Klaus Johannis in Maramures se datoreaza unei campanii bune facuta de staff – ul ACL”.
Nu am stiinta despre declaratiile lui Mircea Man si Mircea Dolha, dar nu am nicio indoiala ca suna aproape la fel. Din pacate pentru acesti lideri, adevarul e altul, ei se afla intr-o grava eroare de perceptie a realitatii. Victoria lui Johannis este rezultatul unei stari de spirit pe care nimeni nu a fost in stare sa o anticipeze, indiferent cati analisti politici, sociologi, psihologi si-au dat cu presupusul de dimineata pana seara in ultima saptamana de campanie. Asemenea fenomene au periodicitate rara, sunt imprevizibile si se declanseaza instantaneu pe fondul unei stari emotionale complexe.
In fata unui asemenea val nu poti face fata cu pungile de orez, zahar sau faina, cu sticlele de ulei, cu adaosuri la pensii sau salarii, dar nici cu propaganda agresiva din mass-media. Starea asta nu are nici cea mai mica legatura cu politrucii din filialele de partid, cu staff – urile de campanie, cu primarii, consilierii, prefectii sau alti latrai. Ea este declansata de un fapt minor, imaterial, pe care pur si simplu nu-l baga nimeni in seama. Ca daca i s-ar acorda atentia cuvenita, n-ar mai produce explozia devastatoare. Ceva asemanator s-a produs in ianuarie 2012, atunci cand Traian Basescu l-a jignit impardonabil pe Raed Arafat. Lumea a iesit in strada in semn de solidaritate si sa il apere. Bulgarele de zapada pornit a determinat in final caderea Guvernelor Boc si Ungureanu si venirea la putere a USL.
Curioasa coincidenta. Strada l-a adus pe Ponta la putere in 2012 si tot ea l-a oprit in drumul catre cea mai inalta functie in stat. Se pare ca strada iarta dar nu uita, pana la urma te pedepseste pentru greselile facute. Revolta Votului a fost o stare de spirit care a scos lumea din casa, ca sa repare nedreptatile la care au fost supusi copiii, fratii, surorile, rudele sau prietenii lor din strainatate. N-au iesit in strada atunci cand Basescu si Boc le-au ciopartit salariile si pensiile si a majorat TVA, facandu-le viata aproape imposibila. Au iesit insa pentru nedreptatea facuta lui Arafat sau impiedicarea romanilor sa voteze. Da, fapte oarecum minore, imateriale, dar care sunt de neoprit dupa ce se pornesc.
Emotia a fost generala, semn clar ca tensiunea acumulata in ultimele doua saptamani abia astepta scanteia care sa o destinda prin explozie. Romanii de acasa i-au razbunat pe cei de afara luand cu asalt sectiile de votare, majoritatea dintre ei refuzand sa aplice stampila in dreptunghiul unde se afla candidatul pe care l-au identificat ca principal vinovat, datorita functiei de premier al unui guvern incapabil sa rezolve o problema aparent minora.
S-a spus, pe buna dreptate, ca Ponta nu poate fi invins decat de el insusi. Si exact asa s-au petrecut lucrurile. Aroganta, campania murdara, tonul zeflemist si dispretuitor, obraznicia, agresivitatea, dar, mai ales, ignorarea votantilor din strainatate l-au condus spre o infrangere rusinoasa. Contributia ACL la acest dezastru neasteptat este egala cu zero. De aceea spun ca liderii de pe meleagurile noastre nu au niciun motiv sa se laude cu victoria obtinuta de poporul roman.
Sursa: Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
