Mănăstirea Dragomireşti din judeţul Maramureş a sărbătorit joi, 20 iulie, în ziua de prăznuire a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, centenarul şi hramul. Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a săvârşit Sfânta Liturghie cu ocazia hramului. „Este hramul Mănăstirii Dragomireşti din Maramureşul Voievodal, o mănăstire care se pare că are rădăcini adânci în acest ţinut, în această localitate. Poate fi una din ctitoriile familiei voievodale a Dragoşeştilor. Existenţa, însă, istorică a mănăstirii este atestată la 1923, când s‑au făcut primele demersuri către Mitropolia Ardealului, pe atunci, apoi către Episcopia Clujului, de care ţinea Maramureşul canonic şi, în cele din urmă, şi către Patriarhia Română, către întâiul Patriarh al României, Miron Cristea, în 1925, care a şi dat acordul şi aprobarea înfiinţării acestei mănăstiri. Demersurile, însă, au fost făcute din 1923, de către preotul de aici”, a spus ierarhul.
La momentul rânduit, ierarhul l‑a hirotonit întru ierodiacon pe monahul Damaschin Frigescu pe seama Mănăstirii Dragomireşti.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois, iar la chinonic a cântat Oana Larisa Pop, elevă în clasa a IX‑a din Săliştea de Sus. Arhim. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor, a dat citire Actului aniversar la un secol de existenţă a Mănăstirii Dragomireşti, care cuprinde pe scrut istoria aşezământului monahal. De asemenea, cu acest prilej, a fost tipărită Monografia‑album a mănăstirii şi a fost scoasă o plachetă aniversară.
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a adresat un cuvânt de învăţătură credincioşilor, în care a vorbit despre viaţa Sfântului Ilie Tesviteanul, unul din cei doi pământeni urcaţi de Dumnezeu cu trupul la cer, şi despre minunile pe care le‑a săvârşit.