Astăzi, 30 martie, se împlinesc 34 de ani de la mutarea la Domnul a monahului N. Steinhardt Delarohia, care s-a converit la Ortodoxie, botezat în închisoarea de la Jilava de către Arhimandritul Mina Dobzeu în 15 martie 1960, încarcerat și el.
După eliberarea din detenţie şi după moartea tatălui său, în 1967, Nicolae Steinhardt începe să caute o mănăstire unde să-şi trăiască restul zilelor, însă mai mereu era întâmpinat cu refuzuri, fiindcă stareţii se fereau de un fost deţinut politic.
Din anul 1973, N. Steinhardt vizita Mănăstirea Rohia, care l-a cucerit imediat şi pe deplin; în 1979 se stabileşte definitiv acolo, pe postul de bibliotecar, iar Părintele Serafim Man îi promite că îl călugăreşte. La 16 august 1980 este tuns în monahism de către episcopul Iustinian Chira şi de către arhiepiscopul Teofil Herineanu, primind numele de Nicolae.
Steinhardt este creatorul unei opere unice în literatura română, „Jurnalul fericirii”, rămasă posterităţii drept „testamentul” său literar.
Steinhardt pune în ordine cele peste 25.000 de volume ale bibliotecii Mănăstirii Rohia – una dintre cele mai impresionante colecţii existente vreodată în mănăstirile româneşti -, participă la slujbe, predică, dar îşi dedică timpul şi activităţii literare.
La 30 martie 1989, trece la cele veşnice, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Rohia.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului: „fidelitatea în prietenie, suferința pentru Hristos, credința și mărturisirea până la martiriu” sunt virtuțile care îl recomandă drept un model pentru tinerii de astăzi.
Preasfinția Sa ne mai mărturisește faptul că „de la părintele Nicolae am învățat că, în fața celor care încearcă să ne umilească, să ne denigreze credința și valorile în care credem se cuvine să stăm cu fermitate și să le răspundem pe măsura netrebniciei lor, fără cruțare și iertare, pentru că atentează la însăși ființa noastră care este după chipul și asemănarea lui Dumnezeu!”.
Cu siguranță, această pleiadă a culturii, dar totodată unică și de o simplitate aparte – N. Steinhardt, arhim. Serafim Man și Înaltpreasfințitul Justinian – fac din Mănăstirea Rohia – printr-o evocare unică și nemaiîntâlnită a meșteșugului cuvintelor Preasfințitului Părinte Iustin – o Mănăstire a culturii, a dorurilor spuse și poate, încă, nespuse. Este exact ceea ce afirma și N. Delarohia la un moment dat: „Dăruind lumina pe care nu o ai, o vei dobândi și tu!”.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!