Vezi VIDEO
Pe Stefan Darabus, director al Fundatiei Hope and Homes for Children (HHC) Romania, nu il poti separa de munca sa. Face ceea ce face cu daruire si pentru ca intr-adevar crede ca se poate mai mult si mai bine. Mii de copii au o sansa la o viata normala in sanul familiilor datorita implicarii sale si a fundatiei pe care o conduce. Mii de tineri au o viata normala acum pentru ca in urma cu 18 ani, cativa oameni, printre care si Stefan Darabus, au vrut sa demonstreze ca sistemul de protectie a copilului nu functioneaza asa cum ar trebui.
In anul 1997 cand a inceput munca la HHC Romania, in sistem functionau casele de copii de tip vechi, cu zeci poate chiar sute de tineri intr-un centru, cu camere cu peretii scorojiti si paturi de fier de-a lungul incaperilor. Vorbim de un sistem in care erau circa 100.000 de copii doar in judetul Maramures.
” Era un timp in care se puteau face enorm de multe lucruri noi, dar era si o rezistenta foarte mare din partea celor care erau atunci la putere: ma refer la cei din guvern, ma refer la autoritatile din cadrul consiliilor judetene mai ales. Pentru ca strategiile nu erau calate pe un mod actual, pe un mod cu care noi ne-am obisnuit, sa faca lucrurile care sa tina cont de nevoile de baza pe care le are copilul si parintii sai si familia aflata in dificultate. Daca ar fi sa ma uit atunci si sa ma uit acum, as spune ca diferenta e enorma. Pentru ca luand exemplu Maramuresul, am vedea ca actualmente nu mai avem copii in mediul institutional in judetul nostru”, isi aminteste Stefan Darabus.
Schimbarea mentalitatii a fost una grea si lupta a fost crancena, insa nimic nu i-a oprit din drum pentru a oferi tinerilor si copiilor institutionalizati o sansa la o viata mai buna.
„Pentru ca, sa revenim la tinerii care cresc in sistem, ei trec prin niste experiente cu atat mai grele cu cat toata istoria lor personala e ca un roman de aventuri. Au crescut in conditii in care mie mi-ar fi foarte greu sa le pot percepe macar, nicidecum sa le inteleg. Sunt predestinati oarecum esecului, pentru ca niciodata nu au fost atat de importanti incat sa li se acorde atentia de care are nevoie fiecare copil sau tanar care creste intr-o familie obisnuita. Cand ies din sistem, la 18-19 ani, ajung in strada”, a explicat directorul HHC Romania.
Experientele intalnite in vizitele pe teren si in casele de plasament l-au marcat si i s-au intiparit in memorie. Pentru ca nu poti sa lucrezi in acest sistem si sa faci progrese daca nu te implici. Daca sufletul tau nu este acolo, impulsionand mintea si impingandu-te la actiune.
„Un alt exemplu care m-a frapat pe mine este legat de un copil care s-a mutat intr-o casa de tip familial dupa ce a stat intr-o institutie izolata, satul era undeva departe, asa cum erau de obicei plasate institutiile. Si cand s-a mutat in comunitatea de unde provenea, care era o casa obisnuita, pe o strada obisnuita intre oameni obisnuiti, s-a uitat in jur si a zis: avem vecini oameni”, a povestit Stefan Darabus.
Fetele multumite ale copiilor si parintilor carora le-au dat o sansa, schimbarile care se produc in societate sunt lucruri care ii fac pe cei de la HHC Romania sa mearga mai departe si sa nu renunte. In ciuda toturor piedicilor, a rezistentelor institutionale pe care le intalnesc si a luptei pentru finantare. Pentru ca, asa cum spune directorul fundatiei, ei reprezinta o institutie care produce schimbare prin efort continuu, munca, lobby sustinut si daruire.
Sursa: Sonia Rajnita