Comisia pentru libertăţi civile din Parlamentul European (LIBE) a decis astăzi prin vot secret să propună numele Codruței Kovesi pentru funcția de procuror-șef european.
Kovesi a obținut 26 voturi în comisia pentru libertăți civile și justiție! Ea este urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, a anunţat Comisia de libertăţi civile (LIBE).
Laura Codruţa Kovesi, Jean-Francois Bohnert şi Andres Ritter au fost audiaţi marţi de comisiile reunite pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european.
Propunerea celor două comisii va fi trimisă Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani.
Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu. Dacă va fi confirmată și de comisia LIBE, numele lui Kovesi va fi negociat de Parlamentul European și Consiliul UE.
Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European.
Ea a fost urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European.
Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.
Procurorul-şef european va conduce Parchetul European
Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operaţional până la sfârşitul anului 2020. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.
Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.
Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.
Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.